percepție

Dezvoltare cognitiva

Copiii de 7 ani înlocuiesc gândirea magică și egocentrică cu o logică mai utilă. Nu mai privesc lucrurile atât de superficial și înțeleg că totul este mult mai complicat. Piaget numește această etapă a dezvoltării copilului, faza operațiilor specifice. Aceasta marchează trecerea de la acțiuni simple la gândire și la utilizarea logicii. Limbajul mai bine învățat oferă, de asemenea, copiilor un avantaj și posibilitatea de a efectua diverse operații mentale. Deși gândirea abstractă nu este încă disponibilă, în acest stadiu de dezvoltare, copiii înțeleg din ce în ce mai mult cauzalitatea evenimentelor. Ei înțeleg de ce părinții lor trebuie să meargă la muncă și sunt mai puțin susceptibili să se enerveze la separare.

Cercetările privind „experții copiilor” care dezvoltă abilități sau cunoștințe foarte specializate în anumite domenii arată că copiii pot înțelege și conceptualiza la un nivel mult mai ridicat decât se aștepta. De exemplu, copiii de vârstă școlară pot dezvolta abilități bune de șah, deoarece, prin cunoștințele lor, demonstrează un mod mult mai bun de a rezolva problemele și strategia în șah decât adulții care sunt noi în acest joc.

Maturizarea cortexului prefrontal, care are loc între 6 și 7 ani, se corelează cu o serie de modificări ale percepției și cunoașterii care apar la copiii de 7 ani.

După vârsta de 7 ani, copiii pot determina acum nu numai stânga și dreapta din propria perspectivă, ci și din cea a oamenilor care stau împotriva lor. Organizarea spațială face progrese serioase și acest lucru poate fi văzut nu numai în determinarea direcțiilor, ci și în desenele copiilor. Acestea devin mai organizate și proporționale atât în ​​ceea ce privește dimensiunea, cât și distanța dintre obiecte. Casele nu mai sunt la fel de mari ca oamenii și nu înoată la fel de liber în frunze ca înainte. Copiii de 10 ani pot folosi acum perspectiva liniară, astfel încât desenul reflectă ceea ce văd ochii.

Preșcolarii au o bună cunoaștere a zilelor săptămânii și a orelor, dar încă nu pot înțelege bine calendarul și nu pot înțelege pe deplin relația dintre numere și timp. La aproximativ 7 ani, copilul înțelege că numerele reprezintă părți de timp care pot fi împărțite în minute și ore. Acest lucru le permite copiilor să își planifice acțiunile mai eficient. În plus, acum sunt mai capabili să facă față diferitelor caracteristici cantitative care stau la baza gândirii matematice.

La aproximativ vârsta de 10 ani, copiii pot deja să discrimineze ideile secundare de bază într-un pasaj dintr-o carte, de exemplu. Cu toate acestea, aceasta este o dificultate semnificativă pentru cei mai tineri. Pe măsură ce limbajul progresează și se îmbunătățește, percepția sunetului se îmbunătățește, de asemenea. Copiii sunt acum capabili să înțeleagă și să perceapă detalii pe care le-au ratat anterior.

Atenţie

Atenția este abilitatea de a alege ceea ce percepeți și de a vă concentra asupra acestuia, scanând și/sau ignorând alți stimuli. Atenția este o abilitate asociată cu dezvoltarea. Copiii mai mici sunt mai distrăși și se pot concentra pentru un timp mai scurt. Aproximativ la vârsta de 8 ani, copiii reușesc să își concentreze atenția cu îndemânare și le este din ce în ce mai dificil să fie distras. De exemplu, atunci când un copil de 4 ani continuă să întrebe și să vorbească despre o jucărie, putem schimba cu ușurință subiectul și îl putem distrage de la altceva. Cu toate acestea, acest lucru devine din ce în ce mai dificil odată cu vârsta. Copiii de 8 ani au deja o concentrare bună și nu pot fi distrăși cu ușurință.

Memorie

Memoria se îmbunătățește, de asemenea, împreună cu dezvoltarea cognitivă. În timp ce creșterea abilităților de memorie în perioada preșcolară este asociată cu achiziționarea limbajului, în copilăria mijlocie se datorează vitezei crescute și strategiilor complicate de procesare a informațiilor. Modificări importante continuă să apară în creier, care ajută la dezvoltarea memoriei și a altor funcții cognitive.
Copiii de vârstă școlară își amintesc mai bine aplicând intuitiv reguli pentru extragerea informațiilor. Ei învață să sorteze informațiile în funcție de timp, loc și alte categorii care le servesc pentru a organiza amintiri și a facilita amintirea.
Memoria de lucru (definită ca informația activă și disponibilă în minte atunci când se analizează o problemă sau o sarcină) se îmbunătățește semnificativ în timpul copilăriei mijlocii. Permite accesul la informațiile necesare și la pașii necesari pentru implementarea acestora. Acest lucru permite copiilor să îndeplinească sarcini mai complexe și este direct legat de rezultatele academice din școală.
Motivați de sarcinile școlare, copiii elaborează strategii conștiente de memorare pentru a-și îmbunătăți performanța.

Funcții executive (abilitatea de a se gândi la rezolvarea unei probleme, dezvoltarea ideilor și strategiilor pentru rezolvarea acesteia)

Copiii dezvoltă abilitatea de a aplica în mod flexibil reguli și strategii în rezolvarea problemelor întrebându-se: „Ce trebuie făcut pentru a rezolva această problemă?” În preșcolar, copilul are mai multe șanse să repete aceeași strategie și apoi să renunțe. Copiii de 9-10 ani arată deja o tendință de a respinge soluțiile ineficiente și de a căuta alternative mai bune. Progresele în alte domenii cognitive, cum ar fi o memorie de lucru mai bună, capacitatea de concentrare, creșterea vitezei de procesare a informațiilor și progresele în gândirea conceptuală, contribuie, de asemenea, la dezvoltarea acestei abilități. Funcțiile executive sunt cruciale în depanarea și gestionarea unor situații noi.

În timpul copilăriei mijlocii, copiii pot:
- denumiți problema și generați idei pentru rezolvarea acesteia;
- stăpâniți strategiile cognitive care vă vor ajuta să rezolvați problema;
- implementează strategii de coping la momentul potrivit;
- rezolva problema într-un mod flexibil, alegând/schimbând strategii;
- țineți-le atenția mai mult timp;
- să se observe și să își evalueze munca;
- arată perseverență în sarcini dificile.

În boli precum autismul și ADHD, se observă deficite ale funcției executive. Copiii cu autism, chiar și cei cu funcționare ridicată, au lacune semnificative în capacitatea lor de a-și analiza gândirea, de a se observa și de a gândi flexibil. Copiii cu ADHD prezintă alte dificultăți în funcția executivă. Au probleme cu retenția și concentrarea impulsurilor interne. De asemenea, le este greu să gândească în perspectivă și nu știu cum să prevadă consecințele acțiunilor lor.

surse:

Davis, D. (2011). Dezvoltarea copilăriei mijlocii (capitolul 11). În dezvoltarea copilului: un ghid al practicantului (ediția a 3-a). New York, NY: Guilford Press

Pentru fiecare părinte

Dezvoltare motorie (7-12 ani)

În ultimii 20 de ani, medicii pediatri au fost îngrijorați de prevalența crescândă a obezității în rândul copiilor de vârstă școlară.

Dezvoltare socială (7-12 ani)

Copiii timizi, introvertiți și nesiguri se confruntă adesea cu probleme precum respingerea sau neglijarea de către alții.

Recomandat:

Psiholog copil

În procesul de creștere și învățare, copiii se confruntă cu o serie de provocări. În cazurile de schimbări prelungite ale dispoziției și comportamentului lor, consultarea cu un psiholog este o alegere adecvată. Motivele obișnuite pentru vizitarea unui psiholog includ: iritație constantă, izbucniri de furie, depresie, plâns, anxietate, auto-vătămare, stima de sine scăzută, traume sau pierderea unei persoane dragi, probleme de comunicare, izolare socială, diviziuni familiale, probleme de somn, urinare nocturnă, probleme de alimentație și alimentație.