diabet

Diabetul de tip 1, numit și diabet insulino-dependent, este asociat cu o lipsă de insulină din cauza distrugerii celulelor care îl produc de către pancreas. Este o boală autoimună în care sistemul imunitar al organismului atacă și distruge celulele beta pancreatice care produc insulină. .

În mod normal, sistemul imunitar protejează organismul de infecții prin recunoașterea și distrugerea bacteriilor, virușilor și a altor substanțe străine potențial dăunătoare. În bolile autoimune, sistemul imunitar atacă propriile celule ale corpului. În diabetul de tip 1 distrugerea completă a celulelor beta poate dura câțiva ani, dar simptomele bolii apar de obicei rapid și acut.

Diabetul de tip 1 se dezvoltă de obicei la copii și tineri, deși poate apărea la orice vârstă.

Diabet autoimun latent la adulți poate fi un tip de diabet autoimun cu creștere lentă. Boala apare de obicei după vârsta de 35 de ani. În diabetul autoimun latent, sistemul imunitar al organismului distruge celulele beta. La momentul diagnosticului, pacienții cu diabet autoimun latent pot produce în continuare propria insulină, dar majoritatea au nevoie de tratament cu insulină ulterior pentru a controla nivelul zahărului din sânge.

3.1. Cauzele diabetului de tip 1

Diabetul de tip 1 poate apărea ca urmare a unui număr motive și declanșează:

Predispozitie genetica

Ereditatea joacă un rol important în probabilitatea apariției diabetului de tip 1. Genele sunt transmise de la părinții biologici ai unui copil. Aceștia poartă instrucțiuni pentru producerea proteinelor necesare funcționării celulelor corpului. Se crede că unele gene, precum și interacțiunile dintre gene predispune la dezvoltarea diabet de tip 1, în timp ce alții reduc probabilitatea.

Genele cheie pot varia în diferite grupuri de populație. Modificările genelor care afectează mai mult de 1% dintr-un grup de populație se numesc variații genetice.

Unele variații genetice care indică producerea de proteine ​​numite antigene leucocitare umane pe globulele albe din sânge sunt asociate cu un risc de apariție a diabetului de tip 1. antigen leucocitar uman (HLA), ajută la determinarea dacă sistemul imunitar recunoaște celula ca parte a corpului sau ca material străin. Unele combinații de variații genetice în antigenul leucocitar uman prezic că o persoană va avea un risc mai mare de diabet de tip 1, în timp ce alte combinații sunt protectoare și nu au niciun efect asupra riscului.

Deși genele HLA sunt gene cu risc major pentru diabet de tip 1, au fost identificate multe gene de risc suplimentare sau regiuni genetice predispozitie genetica. Aceste gene nu numai că pot ajuta la identificarea persoanelor cu risc de diabet de tip 1, dar oferă și date importante pentru a ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care evoluează boala și să identifice obiectivele potențiale de tratament și prevenire.

Testarea genetică poate arăta ce tipuri de gene HLA poartă o persoană și poate dezvălui alte gene asociate cu diabetul. Oamenii de știință studiază modul în care rezultatele testelor genetice pot fi utilizate pentru a îmbunătăți prevenirea sau tratamentul diabetului de tip 1.

Distrugerea autoimună a celulelor beta

În diabetul de tip 1, celulele albe din sânge numite celule T atacă și distrug celulele beta. Procesul începe cu mult înainte ca simptomele diabetului să apară și continuă după diagnostic.

De multe ori diabet de tip 1 nu este diagnosticat până când majoritatea celulelor beta nu au fost deja distruse. În această etapă a distrugerea autoimună a celulelor beta o persoană are nevoie zilnic de tratament cu insulină pentru a supraviețui. Găsirea modalităților de a modifica sau opri acest proces autoimun și de a păstra funcția celulelor beta este un obiectiv major al cercetărilor actuale.

Cercetări recente sugerează că insulina în sine poate fi stimul cheie a atacului imun asupra celulelor beta. Sistemul imunitar al persoanelor susceptibile la apariția diabetului de tip 1 reacționează la insulină ca și cum ar fi o substanță străină sau un antigen. Pentru a combate antigenii, organismul produce proteine ​​numite anticorpi.

Anticorpii împotriva insulinei și a altor proteine ​​produse de celulele beta se găsesc la persoanele cu diabet de tip 1. Cercetătorii au testat acești anticorpi pentru a identifica persoanele cu risc crescut de a dezvolta boala. Testarea tipurilor și nivelurilor de anticorpi din sânge poate ajuta la determinarea dacă o persoană are diabet de tip 1, diabet autoimun latent sau un alt tip de diabet.

Factori de mediu

Factorii de mediu, cum ar fi alimentele, virușii și toxinele, pot juca un rol în dezvoltarea diabet de tip 1, dar natura exactă a rolului lor nu a fost determinată.

Unele teorii sugerează că factori de mediu declanșează distrugerea autoimună a celulelor beta la persoanele cu predispoziție genetică la diabet.

Alte teorii sugerează că factorii de mediu joacă un rol permanent în diabet, chiar și după diagnostic.

Viruși și infecții

Virusul nu poate provoca diabet de la sine, dar uneori persoanele sunt diagnosticate cu diabet de tip 1 în timpul sau după infecție virus, ceea ce implică o legătură între cele două. De asemenea, apariția diabet de tip 1 apare mai des în timpul iernii, când infecțiile virale sunt mai frecvente.

Viruși, potențial asociate cu diabetul de tip 1 includ coxsackievirus B, citomegalovirus, adenovirus, rubeolă și oreion. Oamenii de știință au descris mai multe moduri în care acești viruși pot deteriora sau distruge celulele beta sau poate provoca o reacție autoimună la persoanele sensibile. De exemplu, anticorpi anti-insulă au fost găsiți la pacienții cu sindrom de rubeolă congenitală, iar citomegalovirusul a fost asociat cu leziuni semnificative ale celulelor beta și pancreatită acută.

Oamenii de știință încearcă să identifice un virus care poate provoca diabet de tip 1, astfel încât un vaccin să poată fi dezvoltat pentru a preveni boala.

Planul de nutriție pentru bebeluși

Unele studii arată că factorii dietetici pot crește sau reduce riscul apariției diabetului de tip 1.

De exemplu, bebelușii alăptați care primesc suplimente de vitamina D pot avea un risc redus de dezvoltare diabet de tip 1, în timp ce expunerea timpurie a proteinelor la laptele de vacă și cereale poate crește riscul.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica cum plan de hrană pentru copii afectează riscul de diabet de tip 1.

3.2. Simptomele diabetului de tip 1

Simptomele și semnele diabetului de tip 1 se pot dezvolta rapid, timp de câteva zile până la săptămâni, și sunt cauzate de prezența unor niveluri ridicate de zahăr din sânge. Simptomele timpurii pot fi ignorate, mai ales dacă persoana a suferit recent o afecțiune precum gripa.

Simptomele enumerate mai jos pot fi semne ale diabet de tip 1. Ele apar atunci când glicemia este crescută. Astfel de simptome sunt:

  • Senzație crescută de sete
  • Senzație crescută de foame
  • Senzație de oboseală tot timpul
  • Vedere neclara
  • Senzație de furnicături la nivelul membrelor
  • Pierderea în greutate fără motiv
  • Urinare frecventa

Nu este neobișnuit ca diabetul de tip 1 să ducă la cetoacidoză diabetică. Aceasta este o complicație acută a diabetului în care există cetone în sânge. Cetoacidoza poate fi prima manifestare a diabetului de tip 1 sau poate fi rezultatul stresului, bolii, intervențiilor chirurgicale sau greșelilor în tratamentul pacienților. Apoi, pe lângă simptomele glicemiei crescute (enumerate mai sus), există:

  • Respirație profundă și rapidă
  • Piele uscată și mucoase
  • Respirație de acetonă
  • Greață sau vărsături
  • Durere de burtă
  • Confuzie, letargie, stupoare sau chiar comă

Informații detaliate despre simptome pot fi citite aici:

3.3. Diagnosticul diabetului de tip 1

Diagnosticul pe diabet de tip 1 se plasează pe baza istoricului medical, a zahărului din sânge și a hemoglobinei glicate. Testul de toleranță la glucoză intravenos poate fi utilizat atunci când se suspectează diabet clinic nemanifestat. Testarea cetonelor nu poate fi utilizată pentru diagnosticarea diabetului, dar este importantă pentru detectarea nivelului ridicat de zahăr din sânge.

Informații detaliate despre diagnosticarea diabetului de tip 1 pot fi citite aici:

3.4. Tratamentul diabetului de tip 1

Tratamentul pe diabet de tip 1 include administrarea insulinei, dieta adecvată și activitatea fizică.

Informații detaliate despre tratamentul diabetului de tip 1 pot fi citite aici:

3.5. Prognostic și complicații ale diabetului de tip 1

Diabetul de tip 1 este o boală pe care o veți avea pentru tot restul vieții. Pacienții cu diabet zaharat diabet de tip 1 poate duce o viață normală și împlinită. Strict controlul glicemiei poate preveni sau întârzia apariția complicațiilor diabetului. În timp, pot apărea una sau mai multe complicații ale diabetului.

Уcomplicații la diabet de tip 1 poate fi:

  • Afectarea ochilor (retinopatie)
  • Implicarea vaselor mari de sânge
  • Boli cardiovasculare
  • Boli de piele
  • Leziuni nervoase (neuropatie)
  • Afectarea rinichilor (nefropatie)
  • Cetoacidoza diabetică
  • Hipoglicemie (zahăr din sânge foarte scăzut)
  • Infecții (diabeticii sunt mai susceptibili la infecții)

Informații detaliate despre complicațiile diabetului de tip 1 pot fi citite aici: