• Dieta Atkins

Dieta Atkins este o dietă bogată în proteine ​​și săracă în carbohidrați. Dezvoltat inițial de Robert Atkins, este o variație modernizată și modificată a așa-numitei dietă a cavernelor. Practic, dieta Atkins furnizează energie în principal din proteine ​​și grăsimi, iar consumul de carbohidrați este limitat pe cât posibil.

Dezvoltată inițial în anii 1960, dieta a câștigat popularitate odată cu publicarea noii diete revoluționare a dr. Atkins în anii '90. Potrivit lui Atkins, majoritatea oamenilor nu ar trebui să consume mai mult de 60 de grame de carbohidrați pe zi, iar dieta este o metodologie pentru realizarea unui astfel de stil de viață. În comparație, noțiunea medicală de alimentație sănătoasă se bazează pe consumul a aproximativ 300 de grame de carbohidrați pe zi, astfel încât dieta Atkins este o alternativă la filosofia sănătății și a alimentației sănătoase. Dieta Atkins include, de asemenea, exerciții fizice și exerciții fizice regulate, precum și diverse vitamine și suplimente.

Dieta Atkins este populară deoarece practic nu există restricții privind consumul de proteine ​​și grăsimi, ci doar carbohidrați, astfel încât, spre deosebire de aproape toate celelalte diete, dieta Atkins nu trebuie să simtă foamea.

Logica acestei idei este că aportul de carbohidrați duce cu ușurință și rapid la creșterea producției de insulină. Cu niveluri ridicate de insulină în sânge, alimentele sunt foarte ușor și rapid procesate și transformate în grăsimi în organism. Restricția severă a aportului de carbohidrați „normalizează” nivelul insulinei. În plus, aportul redus de carbohidrați face ca organismul să descompună grăsimile, ceea ce menține greutatea optimă.

Cu o restricție foarte drastică a aportului de carbohidrați, este posibil ca organismul să înceapă să excrete cetone (produse de descompunere a metabolismului grăsimilor) în urină. Deoarece cetonele conțin calorii, accelerează și pierderea în greutate.

Dieta constă din 4 părți, care în practică sunt 3:

Inducție (primele 14 zile)

În această perioadă inițială, aportul de carbohidrați este limitat la cel mult 20 de grame pe zi. Nu se consumă fructe, pâine, cereale, legume bogate în celuloză și produse lactate (cu excepția brânzei, brânzeturilor galbene, untului și smântânii).

Faza de slabire

În timpul acestei faze, o persoană ajustează nivelul aportului de carbohidrați în funcție de nivelul de greutate pe care dorește să îl atingă și să îl mențină.

Menținerea greutății

Odată atinsă greutatea dorită, aceasta este menținută de nivelul aportului de carbohidrați.

Pentru și împotriva dietei Atkins

Dieta Atkins are un număr de adversari. Aproape toate celelalte diete se bazează pe logica restricției de calorii - cu cât sunt mai puține calorii în organism, cu atât o persoană pierde în greutate. Dieta Atkins depășește această logică. În noțiunea de știință medicală, carnea și grăsimile stau la baza alimentației „rele” și nesănătoase, astfel încât cineva care contrazice această paradigmă este în mod logic antipatic de majoritatea experților. Dieta tradițională japoneză este săracă în proteine ​​și grăsimi și bogată în carbohidrați, dar până când alimentele occidentale au intrat în Japonia, supraponderalitatea a fost foarte rară.

Alți critici ai dietei Atkins subliniază că o dietă bazată pe consumul de proteine ​​și grăsimi va duce inevitabil la probleme cardiovasculare. Lipsa de legume și fructe, pe de altă parte, ar trebui să fie o problemă pentru obținerea vitaminelor necesare și a unor minerale.

Mai multe studii efectuate în 2002 și 2006 au confirmat eficacitatea dietei Atkins cel puțin pe termen scurt. În comparație cu dietele tradiționale „calorice”, unde aportul de calorii este limitat, dieta Atkins este mai eficientă. Deși conform acestor studii, dieta Atkins nu provoacă bolile despre care vorbesc criticii dietei, există dovezi că dieta poate duce la tulburări ale metabolismului osos.

Evident, dieta Atkins nu este potrivită pentru vegetarieni. Întreaga idee a dietei Atkins este de a reduce la minimum consumul de fructe și legume.