Prin fractură sau fractură a unui os înțelegem ruperea integrității sale. Mecanismul fracturii poate fi direct sau indirect. Este adesea asociat cu un accident traumatic - sport, gospodărie, trafic. Factorii de risc pentru fracturi sunt osteoporoza și diabetul. Cele mai frecvent afectate sunt oasele mâinilor, antebrațelor, claviculei, precum și oasele piciorului și ale piciorului. Odată cu vârsta, sunt frecvente fracturile gâtului articulației șoldului din cauza căderilor, precum și fracturile vertebrale. După forma fracturii, fracturile sunt: ​​transversale, spiralate, multifragmentare, de compresie, deschise. Fracturile sunt întotdeauna însoțite de diferite grade de deteriorare a țesuturilor moi. Zona afectată a pierdut funcțiile motorii și de susținere.

Simptome

Ca urmare a fracturii în sine, pe lângă perturbarea integrității osului, există și un traumatism de țesut moale cu sângerare. Combinația implicării simultane a țesuturilor osoase și moi duce la următoarele modificări patologice:

  • durere
  • umflătură
  • hematom
  • deformare
  • volumul de trafic afectat
  • funcția motorie și de sprijin afectată

Pentru fiecare fractură, plasarea și imobilizarea sunt proceduri clinice necesare aderenței osoase. Examinarea de către un ortoped, radiografia, imobilizarea zonei afectate fac parte din procedurile clinice prin care trece victima. Fracturile mai complexe necesită intervenții chirurgicale care implică plasarea osteosintezei/implanturilor metalice și o perioadă mai lungă de imobilizare. Fracturile deschise prezintă un risc ridicat de infecții, rupturi ale nervilor, vaselor și tendoanelor, care pot duce la leziuni permanente și de obicei necesită o perioadă mai lungă de recuperare. Tratamentul este conservator sau operativ. Răspunsul corect și adecvat în prezența unei fracturi include imobilizarea, ridicarea și aplicarea gheții pe locul fracturii.

afectarea

Recuperare

Procesul de reparare în fracturi are loc în trei faze, iar refacerea deteriorării țesuturilor moi însoțitoare este decisivă pentru rezultatul final:

  • faza de inflamație - apare în timpul fazei acute. Formează un hematom, care se transformă într-o punte celulară și umple locul fracturii.
  • faza de recuperare osoasă - începe după sfârșitul fazei acute și durează până la aproximativ 50 de zile. Regenerarea osoasă trece secvențial prin țesutul conjunctiv, fibrocartilajul și calusul osos.
  • faza de remodelare osoasă - durează până la 3-4 luni de la primirea fracturii. Remodelarea calusului osos se efectuează sub influența stresului mecanic până la refacerea completă a structurii osoase.

Durata fazelor depinde de severitatea traumei, de starea generală de sănătate, de activitatea motorie a pacientului și de durata imobilizării necesare aderenței osoase. Acest lucru provoacă daune grave activității motorii a membrului afectat. Aici trebuie menționată necesitatea deplasării membrului rănit de către un reabilitator/kinetoterapeut, imediat după îndepărtarea imobilizării. Acest lucru va contribui la recuperarea funcțională maximă prin restabilirea treptată a:

  • circulație afectată;
  • mobilitate articulară, restabilind elasticitatea capsulei articulare, ligamentelor, tendoanelor și fasciei;
  • mușchi slăbiți;
  • funcție de sprijin, echilibru și coordonare.

Prevenirea fracturilor

După cum s-a menționat, căderea are loc după cele mai frecvente cauze de fracturi, în special la vârstnici. Iată câteva reguli simple care pot fi utilizate:

  • Mențineți o vedere bună.
  • Antrenează echilibrul, coordonarea și echilibrul.
  • Faceți antrenamente de intensitate redusă cu greutăți ușoare.
  • Folosiți ajutoare dacă aveți nevoie de ele.
  • Alegeți-vă cu atenție pantofii, uitându-vă la materialul din care sunt fabricate talpa și mânerul.
  • Evitați mersul pe suprafețe umede și zone slab iluminate.
  • Dacă vă pierdeți echilibrul, încercați să vă contractați ușor și să vă relaxați mușchii în timpul toamnei. Acest lucru va asigura o depreciere mai mare. Căderea diagonală vă va proteja structurile osoase mai mari de deteriorări.
  • Mâncați o dietă echilibrată și sensibilă. Dacă este posibil, evitați consumul de alcool și țigări.