glaucomul este
Glaucomul este o boală a principalului nerv optic numit nerv optic. Primește lumină de la retină și trimite impulsuri către creier, pe care le percepem ca pe o imagine. Glaucomul se caracterizează printr-un model specific de afectare progresivă a nervului optic, care începe de obicei cu o ușoară pierdere a vederii periferice. Dacă glaucomul nu este diagnosticat și tratat, se poate transforma în pierderea vederii centrale și orbire.

De obicei, dar nu întotdeauna, glaucomul este asociat cu o presiune intraoculară crescută, ceea ce duce la deteriorarea nervului optic. Se crede că forma glaucomului, în care nu există o creștere a presiunii în ochi, este rezultatul unei reglări slabe a circulației sângelui către nervul optic.

La nivel global, glaucomul este principala cauză de orbire. De fapt, aproximativ 6 milioane de oameni din întreaga lume sunt orbiți de boală. În majoritatea cazurilor, presiunea intraoculară poate crește și poate deteriora vederea fără simptome vizibile. De aceea este foarte important să diagnosticați și să tratați glaucomul devreme. Principalii factori de risc pentru glaucom sunt:

• vârsta peste 45 de ani

• cazuri de glaucom familial

• utilizarea cortizonului (steroizilor) în ochi sau utilizarea sa sistematică (pe cale orală sau prin injecție)

Există multe tipuri diferite de glaucom. Acestea sunt împărțite în principal în unghi deschis (cronic) și unghi închis (acut). Glaucomul afectează de obicei ambii ochi, dar boala se poate dezvolta mai repede la un ochi decât la celălalt. Implicarea unui singur ochi este legată de factori precum leziuni anterioare, inflamații sau administrarea de steroizi la ochi.

Glaucomul poate fi detectat de un oftalmolog înainte ca nervul optic să fie deteriorat. Se utilizează următoarele teste nedureroase: tonometrie (determinarea presiunii prin măsurarea tonului și densității suprafeței), pahimetrie (determină grosimea corneei), oftalmoscopie. Există alte teste mai complexe care pot fi aplicate. Toate acestea trebuie repetate la intervale regulate pentru a determina dezvoltarea bolii și efectul tratamentului. Toată lumea trebuie să fie testată de rutină pentru glaucom, deoarece etapele inițiale ale bolii sunt asimptomatice, iar deteriorarea nervului optic este ireversibilă.

Tratamentul glaucomului este asociat cu aportul de substanțe care mențin presiunea intraoculară normală și, prin urmare, previn deteriorarea ulterioară a nervilor și pierderea vederii. Aceasta include administrarea de picături sau pastile, laser sau intervenții chirurgicale.