Cinci sute de persoane au fost invitate să participe la rugăciunea de masă de mâine, rugăciune care va avea loc la Hagia Sofia după ce Consiliul de Stat și-a revocat statutul de muzeu din 1934 în urmă cu două săptămâni și a fost reînființată printr-un decret al președintelui Recep Tayyip Erdogan. moschee sub numele de Moscheea principală „Hagia Sophia”/în turcă: „Ayasofya-i Kebir Camii” /, a anunțat directorul Direcției pentru afaceri religioase „Dianet” Ali Erbash, care va oferi rugăciunea.

sofia

Evenimentul are semnificația ceremoniei de deschidere a Hagiei Sofia pentru închinarea musulmană permanentă, după ce a servit ca muzeu timp de 86 de ani și numai în unele camere, în anumite cazuri, a efectuat parțial ritualuri musulmane.

Schimbarea statutului Hagiei Sofia a provocat critici și îngrijorări internaționale, care continuă și astăzi.

Reacțiile din străinătate cu privire la statutul Hagiei Sofia nu ne afectează, a declarat președintele turc Erdogan, care a stabilit personal 24 iulie pentru deschiderea sa. Data coincide cu aniversarea semnării Tratatului de pace de la Lausanne (24 iulie 1923). guvernează granițele teritoriale ale Turciei actuale după declararea sa ca republică de către Ataturk.

Astfel, președintele turc obține un rezultat dublu, comentează analiștii. Revenind la statutul de Hagia Sophia dintr-un muzeu înapoi la o moschee, Erdogan revarsă un curent proaspăt de optimism în evlaviosul său electorat pentru a-și strânge rândurile, care s-au scuturat puțin în ultima vreme din cauza crizei economice. Pe de altă parte, alegând aniversarea Tratatului de pace de la Lausanne, care este victoria lui Ataturk, el a făcut și un gest către seculariști (ataturciști), care au reacționat la abrogarea decretului lui Ataturk din 1934 care declara Sfânta Sofia muzeu.

Liderul republican popular al opoziției, Kemal Kalachdaroglu, nu s-a opus acțiunilor lui Erdogan în schimbarea statutului Hagia Sofia, dar a spus că nu va participa la ceremonia de deschidere.

Grupurile de opoziție spun că, distanțându-se de aspirațiile lui Erdogan, opoziția își propune să elimine problema statutului Hagia Sofia ca atu pentru escaladarea tensiunilor și diviziunilor religioase.

Potrivit asociaților lui Erdogan, ceremonia de deschidere a Sfintei Sofia este de așteptat să fie extrem de spectaculoasă și memorabilă.

"Scopul lui Erdogan este de a arăta influența pe care o are asupra metropolei, mai ales pe fondul faptului că oamenii săi au pierdut controlul asupra Istanbulului la alegerile locale de anul trecut. Se știe fraza sa că oricine stăpânește Istanbulul guvernează Turcia. Și pentru că" Hagia Sophia „este unul dintre simbolurile eterne ale Istanbulului, Erdogan îl folosește pentru a-și arăta puterea”, a comentat politologul Burak Jan.

Președintele turc a insistat atât de mult asupra organizării impecabile a ceremoniei din 24 iulie, încât a mers de două ori la Sfânta Sofia. Partenerul de coaliție al lui Erdogan, Devlet Bahceli, a vizitat și Hagia Sofia noaptea trecută.

Cu toate acestea, criticii lui Erdogan spun că deschiderea Hagiei Sofia la pelerinajele musulmane este o expresie a slăbirii puterii președintelui turc.

Potrivit jurnalistului Murat Yetkin Erdogan, pentru a combate reacțiile și protestele împotriva transformării Sfintei Sofia într-o moschee, este posibilă ridicarea interdicției asupra activităților Seminarului Teologic Ortodox Grecesc de pe Insula Heybeliada, pe care Ecumenica Patriarhul a făcut lobby personal de mulți ani și cu tutela Statelor Unite, dar până acum fără succes.

În același timp, scriitorul teolog popular Ihsan Eliachuk a criticat ceremonia de deschidere religioasă. Într-un interviu acordat agenției Mesopotamia, el a subliniat că rugăciunea musulmană de vineri nu se face prin trimiterea invitațiilor.

"Nu există rugăciune de vineri cu invitații. Poate fi doar o rugăciune religioasă sau guvernamentală. Prin urmare, rugăciunea care va avea loc mâine la Sfânta Sofia nu este o rugăciune tradițională de vineri", a spus el.

Potrivit acestuia, transformarea Hagiei Sofia dintr-un muzeu în moschee este cea mai recentă încercare a influentului Partid al Justiției și Dezvoltării (AKP) de a-și salva ratingul, care a scăzut sub 30 la sută.

"Cred că Hagia Sofia va fi din nou transformată într-un muzeu în viitor. Nu ar trebui să rămână doar un muzeu, ci ar trebui să fie oferită musulmanilor și creștinilor duminică", a spus el.

Rugăciunea musulmană de la Hagia Sofia din Istanbul va începe vineri la 13:13 ora locală. Durata rugăciunii este cuprinsă între 45 de minute și o oră.

Printre cei invitați se numără politicieni, deputați, miniștri, precum și lideri guvernamentali și religioși din străinătate. Se spune că președintele azer, emirul Qatarului, este prezent.

Vor participa toți miniștrii guvernamentali, precum și liderii partidelor pro-AKP, conduși de liderul Partidului Acțiunii Naționaliste Devlet Bahceli.

Dintre partidele de opoziție, liderul Good Party, Meral Aksener, a declarat că va participa.

Se spune că va fi rezervat un loc pentru femei, unde se vor ruga soția președintelui Emine Erdogan, fiicele sale Sumaye Erdogan Bayraktar și Esra Albayrak, liderul Partidului Bun Meral Aksener și alții.

Direcția pentru comunicații și mass-media a anunțat că jurnaliștii din străinătate au fost acreditați, dintre care unii vor transmite evenimentul în direct. Interesul jurnaliștilor din țările arabe, precum și din Orientul Îndepărtat, este impresionant.

Surse indică faptul că locația credincioșilor va fi conform regulilor introduse din cauza coronavirusului. Se vor folosi măști și dezinfectanți și se va măsura temperatura. Covoarele de rugăciune vor fi distribuite în pachete dezinfectate.

Icoanele care înfățișează figuri creștine din vechea Hagia Sofia la primul etaj vor fi acoperite cu perdele în timpul rugăciunilor musulmane, dar numai în partea cu care se confruntă Mecca, a spus purtătorul de cuvânt al președintelui turc, Ibrahim Cullen.

Potrivit unui expert în proiectare, perdelele se vor deschide și închide cu un mecanism special, care va dura un minut. Cortina va acoperi și schelele construite pentru restaurarea Sf. Sofia.

Mozaicurile de pe podeaua Sf. Sofia, unde au călcat împărații și regii, vor fi acoperite cu un covor, astfel încât să nu fie deteriorate, au spus sursele.

Coloana dorinței din vestibulul Sf. Sofia va fi păstrată, precum și mozaicurile și compozițiile de deasupra intrării, subliniază sursele.

O echipă turcă a pregătit un documentar care arată toate activitățile de transformare a Sfintei Sofia dintr-un muzeu într-o moschee, care va fi prezentat și la UNESCO pentru a arăta că nu s-au făcut pagube.

Hagia Sofia a fost construită în secolul al VI-lea, a fost inițial o biserică, iar în 1453, când otomanii au cucerit Istanbulul, a fost transformată în moschee și a rămas așa până în 1934.

Printr-o decizie a Consiliului de Miniștri din 1934, semnată de Ataturk, Sfânta Sofia a fost declarată muzeu și inclusă pe lista UNESCO pentru protecția culturii intangibile.

A fost vizitat anual de aproximativ 3 milioane de vizitatori pentru o taxă de intrare de aproximativ 15 euro.

Vizitele la Hagia Sofia vor fi gratuite, inclusiv pentru străini, a spus Erdogan. Acesta va fi deschis până la ora 22:00.

Alții din lume

UE speră la un transfer pașnic de putere la Washington

Sper pentru un transfer pașnic de putere la Washington, la fel ca în ultimele două secole, a declarat președintele Consiliului European Charles Michel astăzi Parlamentului European.

Reducerea poluării aerului poate preveni 50.000 de decese pe an în Europa

Limitarea poluării aerului la nivelurile recomandate de OMS ar putea preveni 50.000 de decese premature pe an în Europa, au declarat AFP și Fundația Thomson Reuters.

Președintele iranian a salutat sfârșitul „teribilului regim” al lui Donald Trump.

Președintele iranian Hassan Rohani și-a exprimat satisfacția față de sfârșitul mandatului lui Donald Trump, care va fi înlocuit de Joe Biden în câteva ore.

Există 26 de cazuri de nou coronavirus în Grecia

Noile cazuri de tulpină mutantă a noului coronavirus din țară cauzează îngrijorări serioase în rândul specialiștilor din Grecia, relatează Sky TV.

Istoria satului Sidi din provincia Anhui

Istoria satului Sidi din provincia Anhui se întinde pe aproape zece secole. Vezi mai multe la