importanța

Importanța unei bune digestii

Sistemul digestiv are un impact direct asupra sănătății generale. Digestia este procesul mecanic și chimic de descompunere a alimentelor în molecule suficient de mici pentru a fi absorbite prin mucoasa intestinală. Produsele vechi acumulate, neprelucrate, reziduale și mucusul întărit pot interfera cu absorbția. Trebuie să aveți o mucoasă stomacală și intestinală sănătoasă, curată și intactă, pentru o digestie bună și absorbția maximă a nutrienților. Fiecare celulă, țesut și organ din corp este dependentă de aceasta.

Pe cât de important este digerarea și absorbția alimentelor, este la fel de importantă eliminarea substanțelor nocive. Odată ce digestia și absorbția sunt complete, alimentele nedigerate, bacteriile, deșeurile metabolice, hormonii, colesterolul și toxinele din mediu trebuie îndepărtate din organism pentru a preveni autointoxicarea. Acest lucru se întâmplă prin mișcarea intestinelor și procesarea rapidă a alimentelor în stomac. Dacă nu aveți o digestie și mișcări intestinale bune, este posibil să aveți multe simptome neplăcute, cum ar fi balonare, constipație și chiar lipsa de energie și oboseală.

O serie de studii au arătat că sistemul imunitar depinde de o digestie bună. Și atunci când este compromis din cauza problemelor digestive, organismul are un risc crescut de a dezvolta o serie de „bacterii rele”, boli autoimune, răceli, gripă, alergii, cancer și multe alte boli. Tulburările digestive pot provoca diabet, obezitate, artrită și chiar depresie, deoarece producția a aproximativ 80% din hormonul serotonină din organism depinde de o digestie bună. Cauza mai multor probleme ale pielii, cum ar fi eczemele, pot fi, de asemenea, în absorbția afectată și procesarea alimentelor.

Care sunt cauzele care duc la probleme digestive?

Dieta obișnuită în societatea modernă, consumul de alimente bogate în carbohidrați rafinați, grăsimi saturate și diferiți potențatori, este principalul motiv al riscului crescut de a dezvolta tulburări ale sistemului digestiv. Aditivii alimentari, inclusiv glucoza, sarea, substanțele chimice și alți îndulcitori artificiali, cresc semnificativ riscul de a dezvolta sindromul intestinului permeabil. Grăsimile trans conținute în alimentele procesate au o listă lungă de efecte adverse asupra sistemului cardiovascular, dar este puțin cunoscut faptul că acestea cresc riscul de colită ulcerativă și boli inflamatorii intestinale (IBD). Consumul de mai mulți îndulcitori artificiali duce la balonare și diaree la peste 60% dintre oameni, potrivit unor studii recente.

Consumul insuficient de fibre și acizi grași omega-3, o consecință a obiceiurilor alimentare slabe moderne, duce la un risc crescut de ulcer, colită, hemoroizi și sindrom de colon iritabil. Aportul insuficient de lichide (minim 1,5-2 litri de apă) poate provoca constipație. Un alt motiv pentru starea de sănătate deteriorată a sistemului digestiv este nivelul ridicat de stres. Efectele negative pe care le poate provoca sunt din nou colita, diareea, constipația și sindromul intestinului iritabil. Hormonii de stres au un efect direct asupra sistemului digestiv. Când corpul se află într-un mod de „luptă” sau călătorie, acceptă că nu este timp să se odihnească și să proceseze hrana și în astfel de perioade de stres sângele și energia sunt deviate din sistemul digestiv.

Alimentația necorespunzătoare și prea rapidă poate provoca, de asemenea, balonare, gaze și stomac deranjat. Digestia începe în gură și este important să mestecați încet și cu grijă pentru a descompune alimentele în particule suficient de mici pentru a fi ușor procesate de enzimele gastrice. Mâncarea rapidă, pe jos, vizionarea la televizor sau între sarcini în fața calculatorului duce adesea la mâncarea prea multă și mâncare slab mestecată, ceea ce complică semnificativ digestia.

Un stil de viață stagnant, cu exerciții fizice insuficiente, însoțit de fumat, consum de alcool, lipsa somnului și consumul târziu în noapte sunt alte cauze majore ale deteriorării sistemului digestiv. Cercetările arată că activitatea fizică zilnică reduce timpul de procesare a alimentelor în stomac cu aproape 30%.

Peste 70 de milioane de oameni din întreaga lume suferă zilnic de probleme cu sistemul digestiv (arsuri la stomac și reflux gastroesofagian, sindrom inflamator al intestinului, balonare, constipație, diaree, dureri de stomac etc.). Pentru ameliorarea simptomelor, oamenii apelează cel mai adesea la medicamente din grupul așa-numitelor. inhibitori ai pompei de protoni fără a fi conștienți de numeroasele efecte secundare ale utilizării lor. Un studiu din decembrie 2006 publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane a constatat că persoanele de peste 50 de ani care au folosit medicamente inhibitoare ale pompei de protoni timp de mai mult de un an au avut un risc cu 44% mai mare de rupere a oaselor. Medicamentele suprimă secreția acizilor stomacali de către organism, dar tocmai acidul stomacului este necesar pentru a absorbi calciul, care este esențial pentru oase sănătoase.