periculoase

Credem adesea că participarea noastră la terapie se încheie cu medicamentele prescrise de specialiștii respectivi. Și chiar mai des ne întrebăm de ce un medicament nu are aceleași efecte benefice în țara noastră, nu funcționează deloc sau chiar mai rău, duce la o severitate diferită a efectelor secundare.

Și tindem să dăm vina pentru lipsa de efect specialistului care ne-a prescris medicamentul sau colegului care ne-a recomandat exact acest medicament, disponibil fără prescripție medicală.

În viața lor de zi cu zi agitată și fluxul mare de pacienți, medicii nu reușesc adesea să avertizeze cu privire la posibilele interacțiuni ale medicamentelor respective cu alimentele și băuturile pe care le consumăm zilnic.

Explicațiile se limitează, de obicei, la explicația pentru a lua stomacul gol sau plin și, desigur, cea mai frecventă întrebare de către pacienți: le putem lua cu alcool.

Întrebările de la pacienții care iau mai multe tipuri de medicamente (inclusiv suplimente alimentare) se concentrează de obicei pe compatibilitatea medicamentelor prescrise de diferiți specialiști.

Informații detaliate despre riscurile asociate cu interacțiunile medicamentoase și utilizarea concomitentă a acestora cu alcool pot fi găsite la:

Preferințele și obiceiurile alimentare nu sunt un factor mai puțin important în ceea ce privește eficacitatea terapiei medicamentoase aplicate.

Sunt multi interacțiuni periculoase între alimente și medicamente, principalele riscuri sunt legate de o scădere a biodisponibilității (respectiv efectele) medicamentelor sau o creștere a toxicității acestora atunci când sunt luate cu anumite alimente.

Interacțiunile dintre anumite grupuri de medicamente și alimente pot provoca efecte toxice, înrăutățind starea generală a pacientului și necesitând o nouă terapie.

În cazul bolnavilor cronici (cel mai mare grup sunt persoanele cu boli cardiovasculare), aceste interacțiuni pot provoca deteriorarea semnificativă a stării și a încărcării corpului cu medicamente suplimentare.

Acest reprezentant atât de util al citricelor din ultimii ani a ocupat un loc central într-o serie de studii științifice, trezind interesul multor experți.

În ciuda compoziției sale bogate de substanțe utile și a numeroaselor efecte benefice asupra sănătății umane, utilizarea regulată a fructelor sub formă de suc prezintă riscuri semnificative, deoarece poate provoca interacțiuni adverse cu medicamente din multe grupuri.

Motivul constă în conținutul său ridicat de furanocumarine, care inhibă activitatea unui grup de enzime responsabile de metabolismul unui procent mare de medicamente.

Aceștia sunt reprezentanții citocromului P450 3A4 (CYP3A4), care sunt implicați în biotransformarea antihistaminicelor, medicamentelor psihotrope, medicamentelor anticonvulsivante, contraceptivelor orale, medicamentelor pentru hipertensiune arterială, antiacidelor, unele dintre medicamentele utilizate pentru tuse uscată (dextrometru).

Flavonoidele conținute în sucul de grapefruit, cum ar fi kaempferol, naringenina, au fost identificate ca inhibitori ai esterazei și modifică activitatea și metabolismul unui număr de reprezentanți ai antagoniștilor de calciu (felodipină, nifedipină, verapamil) și unii dintre medicamentele utilizate pentru a reduce de exemplu ezetimibul, statine (lovastatină, rosuvastatină).

Pentru iubitorii de cantități moderate de fructe proaspete citrice, se recomandă un interval de cel puțin 4 ore între administrarea medicamentului și consumul băuturilor răcoritoare.

Administrarea de doze mai mari (mai mult de 500 de mililitri) pe zi prezintă riscuri potențiale pentru sănătate, de aceea se recomandă limitarea utilizării la pacienții polimorbizi (care suferă de mai multe boli, respectiv administrarea mai multor medicamente).

  • Legume cu frunze verzi

Favoritele multor membri ai acestui grup alimentar, cum ar fi broccoli, varza de Bruxelles, spanac, salată verde, varză și altele, sunt surse extrem de utile și valoroase de minerale, aminoacizi, vitamine și sunt deosebit de bogate în vitamina K.

Există un risc la persoanele care iau anticoagulante cumarinice (cunoscute și ca antagoniști ai vitaminei K), cum ar fi warfarina și acenocumarolul, care sunt utilizate pentru a reduce riscul de tromboză la anumite grupuri de pacienți (după un infarct miocardic, cu risc cardiovascular ridicat, prezență de ateroscleroză și altele).

Utilizarea lor la un procent mare de pacienți este pe tot parcursul vieții, deoarece există un risc crescut de tromboză atunci când încetează să le ia. În cazul unei modificări bruște a obiceiurilor alimentare ale acestor pacienți și a unui consum crescut de legume cu frunze verzi, există un risc semnificativ de reducere semnificativă a efectului anticoagulanților și un risc de tromboză.

Consumul zilnic în cantități mici nu prezintă riscuri pentru sănătate și furnizează substanțe esențiale.

Din acest motiv, se recomandă ca pacienții supuși terapiei anticoagulante să dezvolte obiceiuri alimentare stabile și sănătoase, a căror respectare sistematică nu provoacă modificări bruște ale nivelurilor nu numai de vitamina K, ci și de alte molecule din organism.

Aportul unor cantități mari de legume cu frunze verzi, cu unele antibiotice (tetracicline) poate duce la formarea de complexe insolubile datorită conținutului ridicat de ioni de fier, calciu, aluminiu și magneziu, de aceea se recomandă asigurarea unui interval suficient între mese și aport de antibiotice.

  • Lapte și produse lactate

Proaspătul și iaurtul, brânza de vaci, brânza, brânza galbenă și alte tipuri de produse lactate sunt bogate în ioni bivalenți precum calciu și magneziu, cărora le datorează multe dintre calitățile lor utile.

Consumul lor regulat este necesar pentru o creștere și o dezvoltare adecvate, pentru a menține sistemul musculo-scheletal, deoarece ne furnizează aminoacizi esențiali, acizi grași, vitamine și minerale.

Calciul și magneziul în combinație cu unele antibiotice pot reduce eficacitatea acestora și pot provoca reacții adverse grave.

Combinația de produse lactate cu tetracicline (doxiciclină, tetraciclină) sau chinolone (ciprofloxacină) prezintă riscuri deosebite.

Antibioticele trebuie luate cu două până la trei ore înainte sau după consumul de produse lactate pentru a reduce riscurile potențiale. Chiar și cantități minime (de exemplu, lapte adăugat în cafea) pot avea un efect negativ atunci când sunt luate cu tetracicline.

Mulți oameni iau medicamente în loc de apă cu suc, lapte sau alte băuturi, fără să știe de pericolele ascunse.

Există, de asemenea, unele riscuri cu unele dintre medicamentele utilizate în tratamentul bolilor osoase (bifosfonați, cum ar fi acidul etidronic) și unele laxative (bisacodil), cu o reducere a absorbției medicamentelor și iritarea stomacului.

  • Sol și adjuncții ei

Consumul crescut de sare în sine este un factor de risc chiar și la persoanele care nu urmează terapie medicamentoasă în legătură cu retenția de lichide, riscul tensiunii arteriale crescute și altele.

Unul dintre primii pași la pacienții cu risc și formele ușoare de hipertensiune este modificarea dietei și restricția severă a aportului de sare.

În ultimul timp, a devenit din ce în ce mai dificil să-și limiteze consumul, deoarece sarea se ascunde în tot felul de produse (chiar și etichetele tentațiilor dulci menționează că acestea conțin anumite cantități).

Adesea, înlocuitorii de sare conțin cantități mari de potasiu în loc de sodiu.

Pericolul este prezent la pacienții cu boli de inimă care iau inhibitori ai ECA (enalapril, perindopril), glicozide cardiace (digoxină) și alții.

Nivelurile ridicate de potasiu duc la scăderea eficacității digoxinei (utilizată în principal în insuficiența cardiacă severă) și la un risc corespunzător crescut de evenimente cardiovasculare.

Inhibitorii ECA conduc singuri la o creștere a nivelurilor serice de potasiu, care, în combinație cu aportul crescut de alimente care conțin niveluri ridicate de potasiu, prezintă riscul de deteriorare gravă a sistemului cardiovascular și urinar, cu dezvoltarea unor leziuni electrolitice severe.

  • Alimente care conțin tiramină

Conținut ridicat de tiramină este ciocolata noastră preferată, bananele coapte, carnea afumată, brânza matură, produsele din soia fermentate, berea, vinul roșu, carnea procesată (cum ar fi cele de la hot dog, burgeri etc.), iaurtul.

În esență, tiramina este un aminoacid format în produse bogate în proteine ​​ca urmare a maturării, îmbătrânirii.

Aminoacidul crește nivelul de endorfine și îmbunătățește starea de spirit, stimulează metabolismul și procesele energetice, are un efect benefic asupra activității glandei tiroide.

Tiramina este descompusă în organism de enzima tiraminoxidază (aparținând monoamine oxidazelor).

Riscuri ale interacțiuni periculoase între alimente și medicamente există la pacienții care iau așa-numiții inhibitori MAO (utilizați în unele forme de depresie, boala Parkinson).

Interacțiunea se manifestă în dezvoltarea unei crize hipertensive severe cu cefalee severă, tremor, transpirație, înroșire.

Motivul este acumularea tiraminei în organism datorită imposibilității degradării acesteia în mucoasa intestinală din cauza activității suprimate a enzimelor.

Pacienții care iau astfel de medicamente trebuie să fie avertizați cu privire la riscurile dezvoltării unei astfel de reacții și să limiteze consumul zilnic de alimente bogate în tiramină.

  • Băuturi cofeinizate

În afară de cea mai populară sursă de cofeină, și anume cafeaua, substanța se găsește și în unele tipuri de ceai și în unele băuturi carbogazoase.

Cofeina în sine este un stimulent și mulți dintre noi avem încredere în ea cu doza de cafea de dimineață, fără de care nu ne putem trezi și trezi.

La majoritatea pacienților care iau diverse medicamente, consumul moderat de cafea (în interval de două până la maximum trei căni pe zi) nu prezintă riscuri semnificative de interacțiune.

Se recomandă prudență la pacienții care iau teofilină, blocante H2 (cimetidină), antibiotice (lomefloxacină, ciprofloxacină), în principal din cauza riscului de toxicitate crescută atât a cofeinei, cât și a medicamentelor relevante.

Pentru a reduce riscurile de interacțiuni periculoase între alimente și medicamente Este recomandat să vă consultați medicul atunci când prescrieți medicamentul adecvat.

Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:

  • Medicamentul este luat pe stomacul gol sau după ce ați mâncat?
  • În cazul în care este luat pe stomacul gol, cât timp după administrare puteți consuma alimente?
  • Este o problemă să luați medicamentul, cu excepția apei, laptelui, sucului, băuturilor răcoritoare proaspete?
  • Ar trebui evitate anumite alimente în timpul tratamentului?
  • Este necesară o schimbare a dietei în timpul terapiei?

Nu este întotdeauna posibil să prezici cu precizie posibila interacțiune între anumite medicamente și alimente, dar cu cât ești mai vigilent, cu atât este mai mic riscul.

Trebuie acordată o atenție deosebită copiilor, vârstnicilor, femeilor însărcinate, pacienților polimorbizi care iau mai mult de trei tipuri diferite de medicamente zilnic.