sfâșierea

Leziunile care implică extremitățile superioare sunt foarte frecvente în sporturile care implică supraextensie sau ruptură a mușchiului brațului biceps, cunoscut și sub numele de biceps (m. biceps brahii). Aceste leziuni sunt cele mai frecvente în sporturile cu o încărcătură musculară mare, cum ar fi haltere sau legate de mișcări repetitive ale mâinilor, cum ar fi baschet, baseball, tenis, golf, tir cu arcul etc.

Ce este o întindere sau rupere a bicepsului?

În funcție de gravitatea daunelor, se pot distinge mai multe grade:

  • Gradul 1 - există o întindere excesivă a mușchilor asociată cu micro ruptura unui număr mic de fibre musculare sau tendinoase. Este însoțit de dureri ascuțite, dar în multe cazuri fără simptome vizibile.
  • Gradul 2 - există o ruptură a unui număr semnificativ de fibre musculare sau tendinoase. Însoțit de dureri ascuțite severe, există sângerări, umflături și pierderi de forță atunci când se efectuează plierea sau supinația antebrațului.

  • Gradul III - există o ruptură completă a unui mușchi sau a unuia dintre tendoane. În plus față de durerea ascuțită, umflarea și sângerarea, există o deformare a mușchiului, care are forma unei bile.

Simptome generale de întindere și rupere a bicepsului

  • durere ascuțită severă
  • durere la palpare
  • sângerări și umflături
  • restricționarea mișcărilor (numai în gradele 2 și 3)
  • deformare sub formă de umflare (numai în gradul 3)

Cauze frecvente ale traumei

  • mișcare de întindere a bicepsului (cel mai adesea cu mâna peste cap)
  • ridicarea bruscă a greutății excesive
  • lovitura directa puternica
  • procese inflamatorii și degenerative în tendoane asociate cu suprasolicitare constantă și leziuni vechi
  • administrarea de corticosteroizi
  • elasticitate redusă a bicepsului și tendoanelor
  • încălzire slabă înainte de antrenament

Evaluare și diagnostic

Diagnosticul inițial este legat de îndepărtarea anamnezei pentru traume, examinarea externă și palparea bicepsului. Un simptom caracteristic este durerea, care este puternică, tăietoare și intensificată la palpare. Cu o ruptură completă a tendonului, sportivii raportează uneori un sunet caracteristic de rupere. În funcție de gravitatea leziunii, poate exista un deficit specific în mișcările antebrațului asociate cu flexia și supinația antebrațului. La diagnostic, este important să se evalueze amploarea leziunii și, în cazul unei deformări musculare, să se determine dacă este vorba de o ruptură completă a bicepsului sau de o hernie musculară. RMN și radiografia pot fi, de asemenea, utilizate pentru a clarifica sau exclude leziunile concomitente.

Tratament și reabilitare pentru întinderea excesivă și rupere a bicepsului

În caz de supraextensie sau ruptură parțială a bicepsului, în majoritatea cazurilor tratamentul este conservator și este același ca și pentru entorse și contuzii. În cazul ruperii tendonului bicepsului, cel mai adesea se aplică tratamentul chirurgical legat de reconstrucția tendonului afectat.

Imediat după rănire tratamentul conservator este același ca și pentru entorse sau leziuni. Remediile vizează reducerea durerii, umflăturilor, sângerărilor și prevenirea complicațiilor. Gheața, ridicarea brațelor, bandajul de compresie, imobilizarea și odihna membrelor sunt cele mai frecvent utilizate. Analgezicele pot fi prescrise după cum este necesar. Etapele subacute pot include proceduri de masaj și fizioterapie pentru a accelera procesul de recuperare.

Kinetoterapie este inclus cât mai devreme posibil, în funcție de gradul de deteriorare și este inițial menit să mențină mușchii intacti, iar într-un stadiu ulterior să restabilească funcția bicepsului. Reabilitarea poate continua în funcție de gravitatea de până la câteva luni pentru leziuni mai grave, iar în primele câteva săptămâni bicepsul rănit nu trebuie încărcat.

În reabilitarea postoperatorie principiile gradualității, consistenței și atraumatismului sunt observate în ruptura bicepsului. După operație, aceste fonduri vizează reducerea durerii, umflăturilor și spasmului muscular la nivelul bicepsului. Medicii recomandă imobilizarea și nicio sarcină pe biceps timp de 4 până la 6 săptămâni după operație. În această perioadă, se pot face exerciții pentru menținerea mușchilor din zona umerilor și brațului, precum și masaje și stimulare electrică pentru mușchiul brațului deteriorat. Exercițiile de îmbunătățire a mișcărilor antebrațului, cotului și umărului sunt incluse treptat. Exercițiile de biceps sunt incluse la câteva săptămâni după operație, începând cu exerciții izometrice ușoare care nu încarcă tendonul rupt. După 4-6 săptămâni, sunt incluse exerciții active pentru biceps și exercițiile pentru întărirea mușchilor umărului și brațului sunt extinse.

Reabilitarea durează de obicei între 2 și 3 luni, iar exercițiile fizice și revenirea la sport sunt recomandate după 4 până la 6 luni după operație.