activității fizice

În 2008, lipsa activității fizice a provocat 5,3 milioane de decese

Lipsa activității fizice este cauza unuia din zece decese în lume - aproape la fel de mult ca tutunul sau supraponderalitatea, potrivit unui studiu publicat într-un număr special al revistei medicale britanice „Lancet”.

Numai în 2008, lipsa activității fizice a fost cauza a 5,3 milioane de decese, dintr-un total de 57 de milioane înregistrate în întreaga lume. În ajunul Jocurilor Olimpice, un jurnal medical evidențiază gravitatea unei probleme dificil de rezolvat.

"Rolul inactivității fizice continuă să fie subestimat, în ciuda dovezilor solide de peste 60 de ani ale impactului său asupra sănătății", a spus Harold Cole de la Universitatea din Texas, care a adăugat că mai sunt multe de făcut pentru a remedia decalajul fizic. efort pentru o problemă reală de sănătate.

Potrivit dr. Yi-Min Lee de la Harvard Medical School din Boston, 6-10% din cele patru boli grave netransmisibile (boli cardiovasculare, diabet de tip 2, cancer de sân și de colon) se datorează faptului că mai puțin de 150 de minute o săptămână de activitate fizică moderată este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Această recomandare este echivalentă cu 30 de minute de mers pe jos rapid cinci zile pe săptămână.

Potrivit unui alt studiu realizat în 122 de țări sub conducerea doctorului Pedro Halal de la Universitatea Pelotas din Brazilia, o treime din adulți și 4 din 5 adolescenți din lume nu depun efort fizic suficient, ceea ce crește riscurile cu 20-30 % pentru a suferi de boli cardiovasculare, diabet sau unele tipuri de cancer.

Cei mai inactivi adulți se află în Malta (71%), Serbia (68%), Marea Britanie (63%), în timp ce Grecia și Estonia se află în grupul de top cu doar 16% și respectiv 17%, a raportat BGNES.

"În majoritatea țărilor, lipsa exercițiilor fizice crește odată cu vârsta și este mai mare la femei decât la bărbați (34% față de 28%). Lipsa activității fizice crește și în țările cu venituri mari", a adăugat dr. Halal.

În ceea ce privește modul de a convinge oamenii să se miște, nu există o rețetă miraculoasă. Potrivit lui Gregory Heath de la Universitatea din Tennessee, care a studiat aceste operațiuni între 2001 și 2011, campaniile de presă sau mesajele de șoc mici, cum ar fi „urcă pe jos, nu cu liftul” s-au dovedit a fi cele mai eficiente.

El citează ca exemplu cluburile pentru plimbări, crearea de piste pentru biciclete sau interdicția strictă a circulației mașinilor în centrele urbane.

Sunt necesare eforturi speciale în țările cu venituri mici și medii, unde schimbările economice și sociale pot reduce rapid activitatea fizică legată de muncă și transport.