creștere

Ministerul Finanțelor și-a redus prognozele de creștere a economiei bulgare atât pentru acest an, cât și pentru următorii 2020 și 2021, conform celei mai recente ediții a prognozei macroeconomice de primăvară a departamentului financiar.

Astfel, conform prognozei actualizate, produsul intern brut al țării noastre va înregistra o creștere reală de 3,4% în acest an. Pentru comparație, în prognoza macroeconomică a toamnei a Ministerului Finanțelor era de așteptat o creștere a PIB de 3,7% pentru acest an.

Prognoza actuală de creștere este, de asemenea, mai mică decât se aștepta Comisia Europeană, care a declarat în prognoza macroeconomică de iarnă că se așteaptă la o creștere de 3,6% în 2019.

Ministerul Finanțelor și-a redus așteptările de creștere în 2020 și 2021, prognozând o creștere de 3,3% pentru ambii ani. În ediția de toamnă a prognozei, așteptările au fost de o creștere de 3,5% pentru fiecare din următorii doi ani.

La rândul său, CE se așteaptă în prognoza sa de iarnă, creșterea PIB-ului bulgar în 2020 să se ridice la 3,6%.

În 2018, creșterea reală a produsului intern brut al Bulgariei a ajuns la 3,1%, cu o creștere preconizată de 3,6% în prognoza de toamnă, potrivit Ministerului Finanțelor.

Creșterea mai mică s-a datorat performanței slabe a exporturilor, care s-a reflectat într-o contribuție negativă a exporturilor nete de 2,8 puncte procentuale. În același timp, cererea internă a raportat o creștere mai mare decât se aștepta, determinată în principal de o creștere puternică a consumului privat.

Potrivit prognozei de primăvară a MF, PIB-ul va crește cu 3,4% în 2019. Creșterea planificată a investițiilor publice și a creșterii exporturilor va avea o contribuție majoră la creșterea mai mare comparativ cu 2018, se spune în prognoză.

Consumul privat va continua să raporteze dezvoltarea durabilă, dar ritmul va încetini față de anul precedent, potrivit ministerului.

Se preconizează că șomajul va rămâne scăzut și în acest an.

În perioada 2020-2022, se așteaptă ca creșterea ocupării forței de muncă să scadă și să scadă treptat la 0,1% în 2021 și 0,3% în 2022.

Acest lucru va fi afectat de constrângerile ofertei de forță de muncă din cauza atât a tendințelor demografice negative, cât și a scăderii forței de muncă, precum și epuizarea rapidă a forței de muncă gratuite de către șomeri și non-muncitori (descurajați) ar putea satisface cererea de forță de muncă, se arată în prognoză.

Rata șomajului va menține tendința de scădere, care va fi realizată într-un ritm tot mai lent, ajungând la aproximativ 4% în 2021-2022.

Creșterea veniturilor va continua și în acest an, cu tendința de a începe să încetinească ritmul de creștere în perioadele următoare. Compensația pe angajat este de așteptat să crească în acest an cu 7,8%, iar în următorii 2020, 2021 și 2022 rata de creștere va scădea la 6,6%, 6,3% și respectiv 6,1%.

Se preconizează că inflația la sfârșitul anului 2019 va fi de 2,4% - ușor mai mare decât la sfârșitul anului 2018. Se preconizează că prețurile la alimente vor fi mai mari din cauza scăderii producției și a valorii adăugate în agricultură și a costurilor crescute cu energia față de anul precedent, precum și creșterea preconizată a prețurilor internaționale ale unor cereale în 2019.

În perioada 2019–2022, împrumuturile acordate sectorului privat vor continua să crească în anticiparea unei bune activități economice, a unei creșteri a venitului disponibil și a unui consum crescut al gospodăriilor. Depozitele atrase în sistemul bancar vor continua, de asemenea, să crească pe toată durata prognozei.

Riscuri pentru prognoză

Situația geopolitică instabilă, numărul crescut de măsuri protecționiste și o încetinire mai puternică decât era de așteptat a activității economice în UE sunt principalele riscuri pentru economia bulgară provenite din mediul extern.

Măsurile restrictive în comerțul exterior au început să afecteze activitatea economică în unele țări în curs de dezvoltare. La rândul său, o încetinire a comerțului internațional reprezintă o amenințare mai puternică decât încetinirea așteptată a creșterii economice a UE.

Lipsa așteptărilor clare și previzibile pentru dezvoltarea economiei turcești susține temerile unui nou declin al exporturilor către vecinul nostru din sud.

Imposibilitatea încheierii unui acord între Regatul Unit și UE creează incertitudine suplimentară pentru comerțul exterior, atât pentru Bulgaria, cât și pentru țările UE. Realizarea acestor riscuri ar crește contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB și ar duce la o deteriorare accelerată a soldului contului curent.

Datorită influenței mediului extern, o posibilă creștere a incertitudinii în rândul agenților economici din țară ar duce la o amânare a deciziilor de cumpărare și investiții.

Implementarea proiectelor de investiții publice planificate va determina în mare măsură dinamica investițiilor totale în economie în acest an.

Amânarea acestora ar duce la o încetinire a creșterii economice în 2019, iar efectele lor pozitive asupra dezvoltării economice s-ar schimba în următorii ani de la perioada prognozată.

Principalii factori care vor determina riscul realizării prognozei dinamicii creditului pentru sectorul privat și care pot duce la o cerere de credit mai scăzută decât cea așteptată sunt: ​​incertitudine crescută cu privire la mediul economic, deteriorarea încrederii consumatorilor.

Factorii de risc suplimentari pentru prognoză sunt acțiunile băncilor legate de vânzarea portofoliilor de împrumuturi, precum și efectele potențiale asupra activității lor de creditare ca urmare a nivelului mai ridicat al tamponului de capital anticiclic, precum și noile instrumente macroprudențiale privind banca împrumut.