Motivele unei sentințe sub NOHD №2772 descrise pentru 2018 din SRS

penale

Parchetul raionului Șumen a depus o acuzare la Judecătoria raionului Shumen în cadrul procedurilor rapide №1276/2018 conform listei Curții regionale - Șumen, conform căreia au fost inițiate proceduri în fața primei instanțe împotriva BDR, PIN **** * *****, născut la *** d ***, cu adresa permanentă ***, cetățean bulgar, cu studii primare, singur, șomer, condamnat, pentru o infracțiune de natură generală comisă de acesta în temeiul articolului 343b, alin 2 din Codul penal.

Partea dispozitivă a rechizitoriului precizează că inculpatul, la 14 octombrie 2018, în orașul Shumen, conducea un autovehicul - o mașină, „Opel Corsa”, cu numărul de înmatriculare № În 9672 CS cu o concentrație de alcool în sânge mai mare 0,5 la mie, și anume - 1,29 la mil, stabilit în mod corespunzător, cu expertiză chimică criminalistică, pregătit în MHAT „St. Anna-Varna „AD, conform Ordonanței № 1/2017. pentru procedura de stabilire a consumului de alcool și/sau substanțe narcotice sau analogii acestora, după ce acesta a fost condamnat cu o sentință efectivă pentru o faptă în temeiul art. 343b, alin. 1 din Codul penal - sub NOHD № 176/2009. conform listei SRS - infracțiune prevăzută la art. 343B, alin. 2 din Codul penal .

În cadrul unei ședințe judecătorești, inculpatul, înainte de a continua procesul, și-a exprimat dorința de a profita de procedurile diferențiate în temeiul Codului de procedură penală și în temeiul art. 371, punctul 2 din CPP, a recunoscut pe deplin faptele prezentate în partea circumstanțială a rechizitoriului, acceptând să nu colecteze mai multe dovezi ale acestor fapte.

Instanța, ținând cont de faptul că mărturisirea inculpatului în temeiul art. 371, punctul 2 din CPP este susținut de probele adunate în procedura preliminară cu o hotărâre din 29.10.2018, a anunțat că în sentință va folosi mărturisirea inculpatului fără a colecta mai multe dovezi ale faptelor expuse în partea circumstanțială. a rechizitoriului.act.

În cadrul unei ședințe judecătorești, reprezentantul SRS a confirmat acuzația și a propus instanței să fie condamnat în temeiul articolului 343b, alineatul 2 din Codul penal, și anume „închisoare” pe o perioadă de un an, care, după reducerea art. . 58a din Codul penal, să rămână timp de 8 luni și o sancțiune de „amendă” în valoare de 500 BGN/cinci sute /. Reprezentantul SRS propune executarea efectivă a pedepsei, sub un regim general.

De asemenea, el propune ca, în ceea ce privește pedeapsa cumulativă prevăzută la dispoziția articolului 343d din Codul penal, să fie condamnat la „privarea de dreptul de a conduce un autovehicul” pentru o perioadă de 2 ani.

Apărătorul a susținut că calificarea acuzației este inexactă, ar trebui să fie astfel în temeiul art. 343b, alin. 1 din Codul penal, datorită reabilitării inculpatului și aplicării unei pedepse cu suspendare.

Inculpatul regretă acțiunea sa și solicită o pedeapsă cu suspendare, susține ceea ce a spus avocatul său.

După evaluarea probelor adunate în cauză, individual și integral, instanța constată că urmează a fi stabilite următoarele aspecte de fapt:

Inculpatul este șofer autorizat.

În ceea ce privește inculpatul, cu o determinare a componenței SRS, a aprobat un acord de încetare a procedurilor penale în temeiul NOHD №176/2009 de pe lista SRS, care a intrat în vigoare la 09.02.2009. pentru o infracțiune în temeiul art. 343b, alin. 1 din Codul penal săvârșită la 29.01.2009. Tot sub NOHD № 46/2012. conform listei SRS, inculpatul a fost din nou condamnat pentru conducere în stare de ebrietate, respectiv o infracțiune în temeiul art. 343b, alin. 2 din Codul penal, săvârșită la 05.01.2012.

În ciuda condamnărilor de mai sus, la 14 octombrie 2018, după consumul de alcool, inculpatul a preluat din nou conducerea unui autovehicul - autoturism Opel Corsa, cu DK № B 96 72 KS, care conducea în orașul Shumen. El a fost oprit de către ofițerii OD ai Ministerului de Interne din Shumen pe strada A Konstantinov în jurul orei 00.20, pentru un control de rutină. După testarea cu dispozitivul tehnic „Alcotest Draeger 7510”, cu fabrica ARDN 00 34, concentrația de alcool în sângele inculpatului a fost stabilită în cantitate de 1,4 4 pe milă.

În conformitate cu cerințele Legii privind infracțiunile administrative și Ordonanța № 1/2017 privind procedura de stabilire a consumului de alcool și/sau substanțe narcotice sau analogii acestora, a fost întocmită o lege pentru stabilirea unei încălcări administrative №533927/14.10.2018, semnat de acesta fără obiecții și i s-a emis un cupon pentru a-l trimite la un examen medical. Ulterior, inculpatul s-a prezentat la Centrul pentru Situații de Urgență din Shumen pentru a da o probă de sânge. Din expertiza chimică pregătită în cazul de către MHAT „St. Anna-Varna AD, concentrația de alcool în sângele inculpatului din proba prezentată a fost de 1,29 pe mil.

Cu un ordin de aplicare a măsurilor administrative coercitive №18-0869-001017 din data de 14.10.2018, permisul său de conducere a fost revocat temporar și a fost reținut în temeiul articolului 72, alineatul 1 din LMI, cu un ordin de reținere a unei persoane . № URI 372z-122 din 14.10.2018.

Instanța consideră că situația de fapt declarată este stabilită pe baza mărturisirea de sine a inculpatului, făcută în cursul cercetării instanței abreviate, care într-o ședință de judecată, pe baza dispozițiilor art. 371, punctul 2 din CPP, recunoaște pe deplin faptele expuse în partea circumstanțială a rechizitoriului, acceptând să nu colecteze mai multe dovezi ale acestor fapte. În plus, instanța consideră că mărturisirea inculpatului este susținută de probele adunate în procedura preliminară în temeiul ordonanței procesuale relevante, care sunt incluse la art. 283 din Codul de procedură penală - interogarea Sf. PP, Sf. Ts.K., protocol pentru expertiză chimică № 1592/16.10.2018, referință pentru contravenient etc.

Instanța constată că probele adunate și discutate în acest mod în cauză sunt coerente și se complementează reciproc și duce la singura concluzie posibilă, nepunând nici o îndoială în condamnarea internă a instanței și justifică decizia acesteia după cum urmează: fapta de mai sus, inculpatul a săvârșit dintr-un punct de vedere obiectiv și subiectiv compunerea unei infracțiuni de natură generală, pedepsită în temeiul articolului 343b alineatul (2) din Codul penal, datorită următoarelor:

* Obiect a infracțiunii sunt relațiile publice, care asigură condițiile normale pentru circulația autovehiculelor pe drumuri.

* Subiect a infracțiunii este o persoană fizică adultă, sănătoasă, care deține un permis de conducere, care a fost condamnată prin următoarele acte judiciare:

1. Cu o decizie de aprobare a unui acord în temeiul NOHD № 176/2009. din SRS, în vigoare legală din 09.02.2009, care i-a impus o pedeapsă „Probațiune” - înregistrare obligatorie la adresa curentă pentru o perioadă de 6 luni și întâlniri obligatorii cu un ofițer de probațiune pentru o perioadă de 6 luni. În conformitate cu art. 343 din Codul penal, el a fost condamnat la „privarea de dreptul de a conduce un autovehicul” pentru o perioadă de 1 an, începând cu 29.01.2009; probațiunea a fost notificată la 18.08.2009 și privarea de dreptul de a conduce un autovehicul a fost deservit pe 29.01.2010.

2. Cu o decizie de aprobare a unui acord în temeiul NOHD № 46/2012. al SRS, în vigoare legală din 20.01.2012, a fost condamnat la „închisoare” de 3 luni, a cărui executare a fost amânată în temeiul art. 66 din Codul penal, pe o perioadă de 3 ani.

În conformitate cu art. 343 din Codul penal, el a fost condamnat la „privarea de dreptul de a conduce un autovehicul” pentru o perioadă de 1 an, începând cu 06.01.2012.

Există o dispută între părți dacă reabilitarea a avut loc în temeiul celei de-a doua condamnări conform art. 86 din Codul penal .

Ținând cont de cazierul judiciar al inculpatului, instanța constată că nu a avut loc nicio reabilitare în ceea ce privește cele două condamnări. Niciunul dintre acestea nu a avut loc în temeiul art. 86 din Codul penal privind a doua condamnare - sub NOHD № 46/2012. din SRS, în vigoare legală din 20.01.2012, ce opinie exprimă apărarea inculpatului - avocat. Dochev.

Conform Deciziei № 216 din 04.06.2015. a Curții Supreme de Casație sub n.d. № 647/2015 din I n.o. Cod penal, reabilitarea este o instituție juridică care afectează și se extinde la statutul juridic al individului în ansamblu și în acest sens nu este posibilă reabilitarea doar pentru o infracțiune și pentru altele - nu.

În cazul specific, la prima condamnare a inculpatului sub NOHD № 176/2009. din SRS, în vigoare legală din 09.02.2009, nu s-a produs nicio reabilitare prin lege, întrucât „probațiunea” pedepsei a fost executată la 18.08.2009, după cum se reflectă în cazierul judiciar, iar privarea de dreptul de a conduce un autovehicul a fost notificată la 29.01.2012. Începând cu această dată, 29 ianuarie 2012, acestea nu au expirat 3 ani, prevăzut în norma art. 86, alin. 1, pct. 2 din Codul penal, pentru ca reabilitarea să aibă loc, ca următor act sub a doua condamnare a persoanei - NOHD № 46/2012, a fost comis la 05.01.2012.

În ceea ce privește a doua condamnare - sub NOHD № 46/2012. din SRS, în vigoare legală din 20.01.2012, singura reabilitare posibilă se află în temeiul art. 88a din Codul penal. Conform deciziei № 116 din 29.03.2001. a Curții Supreme de Casație sub n.d. № 621/2000 din I n.o., imposibilitatea ca persoana condamnată să fie reabilitată prin lege pentru prima sa condamnare este un obstacol pentru apariția reabilitării ulterioare prin lege. Adică reabilitarea este acum posibilă numai în temeiul art. 88a din Codul penal. În cazul specific, asemenea nu s-au produs, în măsura în care pedeapsa prevăzută la a doua condamnare a fost executată la 20.01.2015, când termenul condamnării condiționate expirase și reabilitarea ar fi avut loc în conformitate cu regula art. 88a din Codul penal, și anume: când de la executarea pedepsei, un termen egal cu cel prevăzut la art. 82, alin. 1 din Codul penal și persoana condamnată nu a săvârșit o nouă infracțiune intenționată cu caracter general, pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea, condamnarea și consecințele acesteia vor fi șterse, indiferent de dispozițiile unei alte legi sau decrete. Conform art. 82, alin. 1, pct. 4 din Codul penal, acest termen este de 5 ani.

Conform normei art. 88a, alin. 4 din Codul penal, atunci când persoana a comis două sau mai multe infracțiuni pentru care nu a fost reabilitată, condamnarea și consecințele acesteia vor fi șterse după expirarea termenelor prevăzute în alineatele precedente pentru toate condamnările.

În decizia sa № 278 din 01.12.2017 a Curții Supreme de Casație în dosarul № 960/2017, nr. II, Cod penal, la cererea de reluare a VNOHD № 94/2017. conform inventarului Judecătoriei Shumen, Curtea Supremă de Casație subliniază că, conform interdicției categorice a art. 86, alin. 2 din Codul penal, reabilitarea de drept nu are loc pentru o infracțiune comisă de un adult care a fost reabilitat o dată. Pe o bază și mai mare, reabilitarea de drept este imposibilă atunci când reabilitarea anterioară/ca în cazul de față - cu privire la prima condamnare/ nu s-a produs deloc. Motivul legii este că reabilitarea prin lege are loc pentru infracțiuni mai puțin sancționate săvârșite de persoane cu un grad relativ redus de pericol public, care și-au revenit după o anumită perioadă de timp în care au dovedit conformitatea cu ordinea juridică stabilită. În cazul în care aceste condiții prealabile nu ar fi prezente, din cauza cărora persoana condamnată nu ar putea fi reabilitată pentru activitate infracțională anterioară, nu ar fi prezentă în ceea ce privește infracțiunea ulterioară. Deciziile de mai sus obiectivează jurisprudența constantă a Curții Supreme de Casație. Având în vedere toate cele de mai sus, instanța constată că nu a existat nicio reabilitare a condamnărilor inculpatului, motiv pentru care calificarea acuzației este corectă.

* Din punct de vedere obiectiv actul executiv este exprimat prin conducerea unui autovehicul cu o concentrație de alcool în sânge de peste 0,5 la mie, și anume 1,29 la mie, stabilit în mod corespunzător de expertiza chimică criminalistică, după ce persoana a fost condamnată pentru o infracțiune în temeiul articolului 343b, alin. Codul penal.

* Pe latura subiectivă infracțiunea a fost comisă cu vinovăție, sub formă de intenție directă, întrucât inculpatul era conștient de starea sa de intoxicație cu alcool și de faptul condamnării sale anterioare, de natura periculoasă socială a faptei, anticipând și căutând apariția pericolului său social consecințe.

Motivul comiterii faptei ar trebui să fie nerespectarea și nerespectarea regulilor de circulație a autovehiculelor pe drumurile reglementate de lege de către inculpat.

Instanța constată că cantitatea de alcool din sângele șoferului a fost stabilită în întregime în timp util, în conformitate cu Ordonanța № 1/2017. privind procedura de stabilire a utilizării alcoolului și/sau a substanțelor stupefiante sau a analogilor acestora. Nu au fost adunate dovezi în acest caz care să respingă sau să pună la îndoială situația de fapt astfel descrisă.

Acuzația este puternic susținută de toate probele adunate în cursul procedurilor preliminare și judecătorești.

În determinarea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă de acesta, instanța a considerat:

Gradul de pericol public al faptei, instanța consideră foarte mare - se referă la conducerea unei mașini cu o concentrație de alcool în sânge - 1,29 la milă, după ce persoana a fost condamnată pentru fapte identice. Gradul de pericol public al inculpatului, instanța îl consideră ridicat, având în vedere identitatea sa, ceea ce indică faptul că a fost condamnat pentru infracțiuni de transport.

Nu există circumstanțe atenuante excepționale sau numeroase pentru aplicarea art. 55 din Codul penal. Mărturisirea inculpatului, făcută împreună cu cererea de examinare a cauzei în cadrul procedurii sumare, nu poate fi evaluată a doua oară în evaluarea circumstanțelor excepționale sau numeroase atenuante. Potrivit prezentei instanțe, o pedeapsă stabilită în temeiul articolului 55 din Codul penal pentru a treia condamnare consecutivă pentru o infracțiune de transport - conducerea sub influența alcoolului, nu ar îndeplini obiectivele de prevenire specială, reeducare și corectare a inculpatului sau prevenirea generală astfel încât să descurajeze ceilalți membri ai societății. A accepta fără ambiguitate aplicarea articolului 55 din Codul penal ar însemna ignorarea gradului foarte ridicat de pericol public al faptei și a gradului ridicat de pericol public al inculpatului.

Instanța a constatat că probele scrise prezentate de inculpat pentru a sugera că medicamentele pe care le lua pentru diagnosticul de ciroză hepatică „i-ar fi putut afecta sângele” erau irelevante și nu justificau o circumstanță atenuantă. După cum se poate vedea din Epicrisis IZ prezentat № 6478/2018, în „Recomandări și numiri”, inculpatului i se oferă în mod explicit recomandări pentru respectarea dietei relevante - dieta fără alcool, întrucât prezenta procedură este dovada evident nerespectarea acestui regim de către inculpat iar această circumstanță ar putea fi interpretată chiar și într-o direcție negativă pentru el .

La stabilirea pedepsei, instanța a apreciat: gradul de pericol public al faptei specifice, gradul de pericol public al făptuitorului - identitatea acestuia, timpul în care a fost șofer, a emis inițial SUMPS la 17.09.2007. și numeroasele pedepse care i-au fost impuse pentru această perioadă de timp, după cum se poate vedea din referința pentru contravenientul atașat cauzei, mărturisirile făcute de acesta în proces, regretul exprimat pentru ceea ce a fost făcut. Instanța nu a găsit vinovăție atenuantă împrejurări. Ca circumstanțe agravante instanța a evaluat condamnările anterioare ale inculpatului pentru infracțiuni comise în transport și numeroasele încălcări administrative în temeiul Legii privind infracțiunile administrative, stabilită printr-o referință pentru un contravenient.

Circumstanțele de mai sus au motivat instanța să accepte că scopurile pedepsei, specificate la articolul 36 din Codul penal, pot fi atinse în privința inculpatului, astfel cum pedeapsa se stabilește în condițiile 58a, alin. 1 din Codul penal, la aplicarea prevederilor art.373 alin. 2 din Codul penal . Pentru o infracțiune în temeiul art. 343B, alin. 2 din Codul penal, este prevăzută o pedeapsă de „închisoare” de la 1 la 5 ani și o amendă de 500 BGN. până la 1.500 BGN.

Instanța constată că va fi corectă și adecvată pedepsei „închisorii” în cuantum de cel puțin 1 an. În conformitate cu articolul 58a, paragraful 1 din Codul penal, cuantumul pedepsei „închisoare” astfel stabilită ar trebui redus cu 1/3, iar inculpatul ar trebui condamnat la 8 luni.

În același timp, instanța constată că o pedeapsă cu suspendare nu poate fi aplicată din cauza faptului că nu sunt prezente toate condițiile cerute de lege pentru aplicarea articolului 66 din Codul penal, întrucât persoana a fost deja condamnată la închisoare. amânat. În plus, instanța constată că, pentru a atinge scopurile sentinței și pentru a corecta inculpatul, este necesar ca acesta să execute pedeapsa în mod eficient. Orice altă pedeapsă impusă ar fi contrară principiilor individualizării pedepsei. De asemenea, ar fi contrar prevenirii individuale și generale, în contextul prezentei proceduri. Inculpatul a fost condamnat la „probațiune”, care nu și-a îndeplinit funcțiile. Institutul de artă. 66 din Codul penal, cu o perioadă de probă de trei ani. De asemenea, această pedeapsă nu a atins efectul dorit. În această situație, instanța constată că este vorba de o activitate infracțională persistentă și de aplicarea institutului de „probațiune” și a art. 66 din Codul penal, nu își îndeplinesc funcțiile în ceea ce privește prevenirea individuală.

Datorită celor de mai sus și ținând seama de persistența inculpatului de a continua să comită infracțiuni în transport, instanța a considerat că, pentru a atinge obiectivele pedepsei specificate la articolul 36 din Codul penal, este necesar să se servească în mod eficient propoziție. Pe baza. Artă. 57, alin. 1, punctul 3 din LESD, instanța a stabilit un regim general inițial de executare a pedepsei.

În conformitate cu art. 59, alin. 2 din Codul penal, instanța a ținut cont reținerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatului, pe baza Artă. 63, paragraful 1, punctul 1 din LMI, începând cu 14.10.2018 .

In ceea ce priveste Artă. 343 din Codul penal - Pedeapsa „privării de drepturi” ar trebui să depășească întotdeauna valoarea pedepsei „privării de libertate”. Conform Deciziei № 66 din 25.X.1988. n.d. № 64/88, OSNK, atunci când instanța aplică art. 37, alin. 1, pct. 7 din Codul penal, termenul pedepsei „privarea de drepturi” nu poate fi mai mic decât termenul de „închisoare”. Această concluzie rezultă din dispozițiile articolului 49 alineatele (2) și (3) din Codul penal. Datorită celor de mai sus, instanța a considerat că inculpatul ar trebui pedepsit în temeiul art. 343 din Codul penal, cu „privarea de dreptul de a conduce un autovehicul” pentru o perioadă de doi ani, ca în temeiul art.59 alin.4 din Codul penal, dedus timpul în care inculpatul a fost privat de acest drept prin ordin administrativ, cu un Ordin de aplicare a măsurilor administrative coercitive din 14.10.2018 .

Cuantumul pedepsei astfel determinat conform prezentei sentințe va fi considerat de instanță drept echitabil și proporțional cu gravitatea, pericolul public și reprobabilitatea morală a infracțiunii și adecvat pentru a influența respectarea legilor și a bunelor moravuri de către condamnat. În plus, instanța consideră că pedeapsa astfel stabilită va avea un efect de avertizare asupra acestuia și îl va priva de posibilitatea de a comite alte infracțiuni, precum și va avea un efect educativ și de avertizare asupra altor membri ai societății.

Astfel și cu această pedeapsă, instanța consideră că obiectivele prevenirii generale și speciale vor fi atinse, instanța a acuzat inculpatul și cheltuielile administrative suportate în procedura preliminară.

Ghidată de cele de mai sus, instanța a pronunțat sentința.