Comentariu Susanna Veg de la CtEDO

trece
Partidul Popular European CC BY

Acțiune

  • Tweet
  • Acțiune
  • LinkedIn
  • Reddit
  • WhatsApp

Urgența din jurul pandemiei Covid-19 necesită măsuri de urgență, dar unii lideri europeni par să fi luat acest lucru drept carte albă pentru a-și extinde puterile. Nimeni nu o face mai mult decât prim-ministrul maghiar Viktor Orbán. Fidel multor ani de experiență în slăbirea instituțiilor democratice și răsturnarea sistemului de control și echilibru, guvernul a revenit în lumina reflectoarelor după adoptarea unei legi numite de critici o „lege de împuternicire”. Această legislație de urgență fără precedent conferă guvernului puterea practic nelimitată de a guverna prin decret, adâncind astfel îngrijorarea generalizată cu privire la direcția în care se îndreaptă Ungaria.

La mijlocul lunii martie, guvernul a declarat așa-numita „stare de pericol” pentru a combate efectele pandemiei și a proteja sănătatea și viața cetățenilor maghiari. Această ordine juridică rămâne în vigoare până la abrogarea sa de către guvern, care ar putea inițial să emită decrete de 15 zile, cu excepția cazului în care parlamentul le extinde. Cu toate acestea, susținând că o astfel de situație ar putea împiedica lupta împotriva virusului, guvernul Orbán a introdus un proiect de lege pentru a ocoli limita de 15 zile și a introduce măsuri speciale suplimentare. La 30 martie, o majoritate parlamentară de două treimi a coaliției de guvernământ a Fidesz și a Partidului Popular Creștin Democrat, susținută doar de mișcarea de extremă dreapta Patria noastră, au adoptat o legislație care a intrat în vigoare a doua zi.

Acest lucru oferă guvernului o mare flexibilitate pentru a elimina sau modifica orice legislație existentă și pentru a introduce noi măsuri prin decret. Poate prezenta acțiunile sale ca gestionare a crizelor și consecințele sale. Decretele, care erau în vigoare la 30 martie și cele adoptate ulterior, ar putea rămâne teoretic în vigoare până când guvernul va declara încetarea situației. În același timp, valabilitatea „legii împuternicirii” nu este legată de o ordine juridică specială și trebuie abrogată separat după ce guvernul pune capăt „situației de pericol”. Această dispoziție este neclară și ridică întrebări cu privire la intențiile din spatele legii. Guvernul are în mod tehnic dreptul de a pretinde că parlamentul are puterea de a abroga legislația. Cu toate acestea, faptul că două treimi din majoritatea parlamentară aparțin partidelor de guvernământ și interzicerea alegerilor în timpul „stării de pericol” asigură că nu există opoziție din partea executivului. Curtea Constituțională continuă să funcționeze, dar este plină de judecători fideli guvernului și nu oferă un control real.

Legea de împuternicire modifică și Codul penal: instanțele pot condamna acum pe cei găsiți vinovați de diseminarea informațiilor false care pot provoca panică sau pot împiedica eficacitatea măsurilor menite să lupte împotriva pandemiei. Ostilitatea guvernului se concentrează pe mass-media critică și pe grupurile societății civile. Mulți se tem că guvernul ar putea abuza de aceste măsuri formulate în mod vag pentru a-și tăcea criticii.

Având în vedere declinul democrației maghiare din ultimul deceniu, procedura prevăzută la articolul 7 din Uniunea Europeană împotriva Ungariei și suspendarea Fidesz de către Partidul Popular European (PPE), măsurile sunt de mare îngrijorare pentru opoziția ungară și alte țări europene . Controversa a determinat opoziția să propună un termen pentru decrete și mecanisme care să faciliteze punerea măsurilor guvernamentale sub controlul Curții Constituționale. Cu toate acestea, parlamentul a respins toate aceste amendamente. Partidele care guvernează spun că termenele limită sunt nerezonabile, deoarece nu este clar când se va încheia criza - în ciuda faptului că o astfel de incertitudine nu a împiedicat Parlamentul britanic sau Adunarea Națională Franceză să impună restricții de șase și respectiv două luni asupra legislației de gestionare a crizelor.

Majoritatea maghiarilor susțin extinderea măsurilor de urgență până la sfârșitul crizei. Cu toate acestea, orice consultare cu privire la măsuri ar asigura cel puțin o anumită responsabilitate, ceea ce este deosebit de important într-un moment în care populația este împărțită cu privire la încrederea în guvern. Conform ultimului sondaj Eurobarometru, 48% dintre unguri au încredere în guvern, în timp ce 46% nu.

Guvernul ar putea compromite termenul limită cu posibilitatea prelungirii, cu condiția ca parlamentul să poată fi convocat doar practic - indiferent de propunerea cu care a venit opoziția. În schimb, refuzul guvernului de a accepta orice restricții asupra măsurilor a creat o formă incomparabilă de regulă deschisă. Cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui să ne surprindă. Orbán prosperă în criză, fabricată sau reală, prezentându-se ca un lider puternic care luptă pentru țara sa. Se luptă cu un dușman invizibil, dar puternic - coronavirusul. În același timp, el duce un război împotriva opoziției, care abia începuse să câștige teren după ce a câștigat alegerile municipale din octombrie trecut. După introducerea unui proiect de lege pe care opoziția pur și simplu nu l-a putut sprijini, guvernul și-a prezentat rivalii politici ca un obstacol în calea gestionării crizelor și ca o amenințare la adresa siguranței publice.

Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, războiul împotriva virusului se va încheia. Probabil atunci guvernul va anunța încetarea stării de pericol. Întrebarea cheie este ce se întâmplă între timp și ce consecințe va avea acest lucru asupra sistemului de guvernanță și a drepturilor și libertăților pe termen lung. Pentru a proteja ceea ce a rămas din democrație în Ungaria și a celor care o susțin, trebuie să fie monitorizate îndeaproape decretele, măsurile și legislația guvernamentale pe care parlamentul încearcă să le adopte sub pretextul gestionării crizei. Deoarece activitatea instanțelor a fost suspendată și capacitatea Curții Constituționale de supraveghere este pusă sub semnul întrebării, actorii interni și internaționali care asigură un astfel de control vor avea nevoie de mai mult sprijin decât oricând.

Instituțiile UE și membrii partidului FED din Fidesz trebuie să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din Ungaria pentru a le evalua efectele și constituționalitatea în mod decisiv și imediat. Dacă Guvernul maghiar introduce măsuri care restricționează sau subminează drepturile și libertățile dincolo de necesitatea imediată de a rezolva criza, acest lucru trebuie să se reflecte rapid și decisiv în luarea deciziilor atât a procedurii prevăzute la articolul 7, cât și a aderării Fidesz la PPE. Exprimarea îngrijorării nu funcționează pentru Orban. Instituțiile UE și partidele PPE trebuie să ridice fără echivoc și urgent perspectiva suspendării dreptului de vot al Ungariei în UE și excluderea partidului din PPE. Nu mai există granițe pe care Orban nu le-a trecut.