Puls.bg | 14 octombrie 2010 0

inofensivi

Ce sunt polipii de colon
Un polip este o creștere benignă (non-cancerigenă) pe mucoasa intestinului. Dimensiunea polipului este de la 2 mm până la 5 cm și are un diametru mai mare. Reprezintă o acumulare anormală de celule în formă de mazăre de mărimea unui mazăre la sfârșitul unui picior de celule normale care provin din mucoasă.
Tipul de celule care formează un polip variază. Este esențial în detectarea polipilor să se determine potențialul lor de degenerare în formațiuni maligne.

Tipuri de polipi
Polipi metaplastici și adenomatoși
Mai des, se observă formarea polipilor metaplastici, în care celulele se schimbă de la o specie normală la alta. Acești polipi nu cresc de obicei cu mai mult de 5 mm în diametru și în majoritatea cazurilor nu riscă să devină maligne.
Acești polipi seamănă cu adenomatosul, următorul tip cel mai frecvent, care are potențialul de a se dezvolta într-o formațiune malignă (malignă).
Aproximativ 50% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani au cel puțin un polip adenomatos în diametru de 1 cm. În polipoza adenomatoasă ereditară se observă formarea multor (sute) polipi adenomatoși. Condiția este definită ca fiind un risc ridicat în ceea ce privește dezvoltarea cancerului de colon.

Alte tipuri mai puțin frecvente de polipi

Polipi juvenili: acestea sunt polipi unici numiți hamartomi. Apar la 1-2% dintre copii la sfârșitul adolescenței. Condiția nu este de obicei asociată cu un risc de cancer, dar se crede că leziunea polipului, precum și multiplicarea acestuia (care apare în aproximativ 1/3 din cazuri) reprezintă un risc de 10% de cancer de colon. În aceste cazuri, este necesară monitorizarea regulată a stării după îndepărtarea chirurgicală a polipului.

Polipi în sindromul Peutz-Jeghers, care se asociază cu hiperpigmentare mucocutanată și polipoză hamartomatoasă intestinală. De obicei apare la o vârstă fragedă și prezintă un risc scăzut, dar clar, de a dezvolta un proces malign. Aproximativ 5% din cazuri necesită îndepărtare chirurgicală. Numărul de polipi în fiecare caz individual variază de la unul sau doi la 20 și mai mult.
Acești polipi se formează și în intestinul subțire, ceea ce face dificilă detectarea și diagnosticarea. Motivul este că acestea rămân ascunse de metodele convenționale de examinare, care sunt utilizate în acest scop ca endoscopie. Acești polipi duc la obstrucții/blocaje intestinale sau plângeri de durere abdominală. Prezența lor este stabilită cu ajutorul examinării cu raze X și a introducerii bariului în intestin. Tratamentul este operativ.


Pseudopolipi inflamatori: apar în unele cazuri ca colită ulcerativă sau boala Crohn. Sunt complet sigure și nu prezintă riscul de cancer de colon, dar pot fi confundate cu polipi adenomatoși.

Polipi în sindromul Cronkite-Canada: o afecțiune rară în care se observă mai mulți polipi de colon, hiperpigmentare și atrofie a unghiilor. Sindromul nu este moștenit. Apare la maturitate sau mai târziu. Este asociat cu malabsorbție și este tratat cu vitamina E.


În continuare: ce cauzează polipii

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.