pentru

Privarea de somn este dăunătoare pentru sănătatea ta

Lipsa somnului te poate face să fii supărat și confuz. Poate crea o serie de tulburări în viața sexuală, sănătate, memorie, aspect și chiar capacitatea de a pierde în greutate. Omiterea somnului zilnic recomandat de 7 până la 9 ore poate avea efecte grave pe termen lung asupra sănătății dumneavoastră.

Pe scurt, efectul așa-numitului. „Privarea de somn” se datorează lipsei constante de somn sau calității reduse. Somnul regulat mai puțin de 7 ore poate avea consecințe asupra sănătății care vă afectează întregul corp. Ele pot fi cauzate și de o tulburare de somn ascunsă. Corpul tău are nevoie de somn, la fel cum are nevoie de aer și hrană pentru a funcționa corect. În timpul somnului, se vindecă și își restabilește echilibrul chimic. Creierul tău creează conexiuni noi și ajută la păstrarea memoriei. Fără un somn suficient, sistemul creierului și al corpului nu va funcționa normal. Insomnia vă poate reduce drastic calitatea vieții.

Un studiu din 2010 a constatat că prea puțin somn noaptea a crescut riscul morții timpurii.

Principalele semne ale lipsei de somn sunt:

  • somnolență excesivă
  • căscat
  • iritabilitate
  • oboseala zilnică

Stimulanții, cum ar fi cofeina, nu sunt suficienți pentru a depăși nevoia profundă de somn a corpului tău. De fapt, ele pot agrava efectele așa-numitelor. „Lipsa somnului”, ceea ce face dificilă adormirea noaptea. La rândul său, acest lucru poate duce la un ciclu de insomnie noaptea, urmat de consumul zilnic de cofeină pentru a compensa pierderea orelor de odihnă.

În culise, insomnia cronică poate afecta sistemul intern al corpului și poate provoca mult mai mult decât semnele și simptomele inițiale.

Cum fac efectele așa-numitelor "Privarea de somn":

„Privarea de somn” apare atunci când o persoană nu primește în mod regulat o cantitate sănătoasă de somn.

Recomandările Fundației Naționale a Somnului din 2015 (NSF) pentru o durată de somn adecvată pentru grupele de vârstă relevante sunt:

  • Nou-născuți (0 până la 3 luni): 14 până la 17 ore în fiecare zi
  • Bebeluși (4 - 11 luni): 12 - 15 ore
  • Copii (1 - 2 ani): 11-14 ore
  • Copii preșcolari (3 - 5 ani): 10 - 13 ore
  • Copii în vârstă de școală (6-13 ani): 9-11 ore
  • Adolescenți (14-17 ani): 8-10 ore
  • Adulți (18 până la 64 de ani): 7 până la 9 ore
  • Adulți (peste 65 de ani): 7-8 ore

Se întâmplă ca unele grupuri de oameni să considere somnul o pierdere de timp și să se lipsească în mod deliberat de somn în căutarea altor lucruri, cum ar fi divertismentul, obiectivele educaționale sau căutarea de a face bani.

Această lipsă de somn intenționată este cea mai frecventă la adolescenți și adulți tineri.

Alții nu reușesc din greșeală să doarmă suficient din cauza muncii în schimburi, a responsabilităților familiale sau a unei profesii solicitante.

Urmarea unui tipar constant de somn prin adormirea târzie, trezirea frecventă noaptea sau trezirea prea devreme pot duce la privarea de somn și acumularea așa-numitelor „Datoria de a dormi”.

Alte cauze care duc la privarea de somn includ probleme medicale, cum ar fi depresia, apneea obstructivă în somn, dezechilibrele hormonale și alte boli cronice.

Probleme de sanatate: Tulburările de somn și pierderea cronică a somnului vă pot prezenta un risc crescut de:

  • Boala de inima
  • Infarct
  • Insuficienta cardiaca
  • Puls neuniform
  • Tensiune arterială crescută
  • Accident vascular cerebral
  • Diabet

Conform estimărilor recente, 90% dintre persoanele care suferă de insomnie - o tulburare de somn caracterizată prin probleme de somn și dificultăți în menținerea somnului pe termen lung - au și alte probleme de sănătate.

Dorință scăzută de sex: Experții în calitatea somnului spun că bărbații și femeile lipsiți de somn raportează o scădere a libidoului și un interes mai mic pentru sex. Energia epuizată, somnolența și stresul crescut pot fi acuzate în mare măsură.

Pentru bărbații cu apnee de somn, o problemă respiratorie care întrerupe adesea somnul poate fi un alt factor în scăderea dorinței sexuale. Un studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism în 2002 a sugerat că mulți bărbați cu apnee în somn au suferit și niveluri scăzute de testosteron. În studiu, aproape jumătate dintre bărbații cu apnee severă de somn au avut niveluri de testosteron anormal de scăzute pe timp de noapte.

Susceptibilitatea la accidente: Privarea de somn a fost un factor în unele dintre cele mai mari dezastre din istoria noastră recentă: accidentul nuclear din 1979 de pe insula Three Mile, deversarea masivă de petrol de la Exxon Valdez, accidentul nuclear din Cernobîl din 1986 și altele.

Dar lipsa somnului reprezintă, de asemenea, o amenințare majoră pentru siguranța publică în fiecare zi pe drum. Somnolența poate încetini timpul de reacție la fel de mult ca și condusul în stare de ebrietate.

Studiile arată că lipsa somnului și calitatea slabă duc la accidente și răni la locul de muncă.

Provoacă depresia: Insomnia și depresia se hrănesc reciproc. Lipsa somnului agravează adesea simptomele depresiei, iar depresia poate face, de asemenea, dificilă adormirea. Într-un studiu din 2005 din SUA, persoanele diagnosticate cu depresie sau anxietate dormeau mai mult de șase ore pe noapte.

Un studiu din 2007 realizat pe 10.000 de persoane a constatat că persoanele cu insomnie au fost de cinci ori mai predispuse să dezvolte depresie decât cele fără.

Îmbătrânirea pielii și ridurile: Pierderea cronică a somnului poate duce la probleme cu pielea, pungi și cearcăne sub ochi.

Un studiu clinic comandat de Estée Lauder și efectuat de cercetători de la Centrul Medical Case Case Hospital Hospital (UH) a constatat că persoanele cu o calitate slabă a somnului au prezentat semne crescute de îmbătrânire a pielii. De asemenea, oferă o evaluare mai proastă a propriului aspect al pielii și al feței decât persoanele care dorm bine. Cercetările au arătat că calitatea slabă a somnului poate accelera semnele îmbătrânirii pielii și poate slăbi capacitatea pielii de a-și reveni noaptea.

Supraponderal: Lipsa somnului pare să fie asociată cu creșterea foametei și a apetitului și, prin urmare, posibil a obezității. Potrivit unui studiu din 2004, persoanele care dorm mai puțin de șase ore pe zi sunt cu aproape 30% mai predispuse la obezitate decât cele care dorm șapte până la nouă ore.

Cercetări recente s-au concentrat pe legătura dintre somn și peptidele care reglează pofta de mâncare. Hormonul grelin stimulează foamea, iar leptina semnalează sațietatea creierului și suprimă pofta de mâncare. Timpul de somn redus este asociat cu o scădere a leptinei și o creștere a grelinei.

Pierderea somnului nu numai că stimulează pofta de mâncare. De asemenea, ne stimulează dorința de a mânca alimente bogate în grăsimi și bogate în carbohidrați. Sunt în curs studii pentru a determina dacă somnul adecvat ar trebui introdus ca parte standard a programelor de slăbire.

Risc de deces: În Studiul Whitehall II, cercetătorii britanici au analizat modul în care modelele de somn au afectat moartea a peste 10.000 de funcționari publici britanici în decurs de două decenii. Rezultatele, publicate în 2007, arată că cei care își reduc somnul de la șapte la cinci ore sau mai puțin noaptea aproape dublează riscul de deces din mai multe motive. În special, lipsa somnului dublează riscul de deces cauzat de bolile cardiovasculare.