Puls.bg | 19 noiembrie 2020 0

serbezova

Sursa: Arhiva personală

Prof. Dr. Asena Serbezova este președinte al Uniunii Farmaceutice din Bulgaria din februarie 2020. Absolvent în farmacie în 1996 la Universitatea de Medicină - Sofia, în 1998 a obținut o diplomă în management la TU - Sofia, are specializări în „Organizarea și economia farmaciei și a practicii de distribuție”, ca și „Organizarea și economia producției farmaceutice”. Înainte de a conduce Uniunea Farmaceutică Bulgară, prof. Serbezova a fost director executiv al Agenției Bulgare pentru Medicamente (BDA) timp de 4 ani. În prezent predă la Facultatea de Sănătate Publică a Universității de Medicină - Sofia.

Vorbim cu ea despre Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene (18-24 noiembrie 2020) și legătura acesteia cu pandemia COVID-19.


- Prof. Serbezova, ce este rezistența antimicrobiană și care este amenințarea pe care o reprezintă?


Rezistența antimicrobiană (AMP) este capacitatea microorganismelor, cum ar fi bacteriile, de a deveni rezistente la un agent antimicrobian la care erau sensibili anterior. Cu alte cuvinte, antibioticele care funcționau înainte nu mai sunt eficiente. La fel ca orice organism viu, bacteriile și alte microorganisme mutează și se adaptează, devin mai puternice și construiesc rezistență (rezistență) la medicamentele pe care le-am creat pentru a le combate.


Aproximativ 25.000 de persoane mor în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza infecțiilor rezistente - majoritatea infecții nosocomiale. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, peste 4 milioane de cazuri de infecție în instituțiile medicale apar în UE în fiecare an din cauza rezistenței antimicrobiene. La nivel mondial, 700.000 de oameni și-au pierdut viața ca urmare a infecțiilor rezistente. Dacă tendința continuă, aceasta ar duce la milioane de decese în 2050, iar pierderile economice sunt estimate la un miliard și jumătate de euro pe an.


Rezistența antimicrobiană este un fenomen biologic natural care este în continuare agravat de utilizarea abuzivă a medicamentelor antimicrobiene în medicina umană și veterinară. Pe măsură ce rezistența antimicrobiană se intensifică, infecțiile frecvente pot deveni fatale. Organismele rezistente se răspândesc peste granițe prin oameni, animale și alimente. Comportamentul responsabil și utilizarea responsabilă a antimicrobienelor în Bulgaria au un impact asupra răspândirii infecțiilor rezistente în alte țări. De aceea, Organizația Mondială a Sănătății, Uniunea Europeană și țările colaborează pentru a combate amenințarea rezistenței antimicrobiene.


- Care sunt cauzele rezistenței antimicrobiene? Mai ales în Bulgaria, care practicile rele duc la rezistență antimicrobiană?


Există mulți factori care determină rezistența antimicrobiană, dar cel mai important este utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor. Studiile privind consumul de droguri în UE arată că copiilor li se prescriu adesea antibiotice fără a fi nevoie să facă acest lucru, crescând astfel riscul de rezistență antimicrobiană la o vârstă fragedă. Fiecare profesionist medical ar trebui să își revizuiască practica de a prescrie antimicrobiene pentru a se asigura că nu prescrie mai mult decât este necesar și pentru a utiliza toate căile și mijloacele eficiente disponibile pentru a preveni infecțiile microbiene.


În Bulgaria, medicii nu prescriu întotdeauna un antibiotic după un examen microbiologic. Presiunea de a utiliza antimicrobiene trebuie redusă pentru a preveni răspândirea în continuare a rezistenței și pentru a păstra capacitatea umanității de a combate infecțiile microbiene. Este necesar un sistem de monitorizare și monitorizare a utilizării antimicrobienelor pentru a identifica și, ulterior, a elimina practicile vicioase care duc la utilizarea abuzivă, inclusiv utilizarea excesivă a antimicrobienelor.

50% dintre cetățenii UE cred în continuare că antibioticele sunt eficiente împotriva virușilor și le folosesc adesea în mod abuziv. Orice utilizare necorespunzătoare a antimicrobienilor poate duce la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene. Riscul crește dacă antimicrobianele sunt utilizate în mod greșit, de exemplu pentru tratamentul în masă sau utilizarea pe microorganisme nesensibile, în doze subterapeutice (antibioticul se administrează doar două sau trei zile în loc de cinci sau șapte zile conform prescripției), în mod repetat sau perioada de timp.


- În contextul pandemiei COVID-19, antibioticele sunt utilizate pe scară largă. Când se justifică acest lucru și când nu? Care sunt consecințele?


Pandemia COVID-19 pune problema rezistenței antimicrobiene la un nivel nou. Acum este și mai necesar să înțelegem relația complexă dintre infecțiile virale și bacteriene. Unele simptome ale COVID-19 imită o infecție bacteriană. Cu toate acestea, doar 8% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au avut o infecție bacteriană sau fungică, dar 72% dintre acești pacienți au primit tratament cu antibiotice. Această practică nu va conduce doar la o utilizare inadecvată crescută a antibioticelor la nivel mondial, ci va duce și la dezvoltarea în continuare a rezistenței antimicrobiene. Doar pacienții cu COVID-19 sever și simptome clinice de infecție bacteriană trebuie să primească tratament cu antibiotice.


- Este ușor să creați un nou antibiotic?


Industria farmaceutică dezvoltă un număr mic de noi antibiotice. Iar cei care sunt capabili să lupte împotriva tulpinilor rezistente și care se află într-un stadiu avansat de dezvoltare sunt și mai puțini. Acest lucru agravează și mai mult problema rezistenței la antibiotice. Există o rezoluție a ONU prin care este de dorit ca toate statele membre să investească într-o politică adecvată privind antibioticele și în găsirea de noi antibiotice. Dezvoltarea de noi antibiotice nu este o sarcină ușoară. Unul dintre motivele pentru aceasta este structura complexă a bacteriilor împotriva cărora se creează antibiotice.

Bacteriile au mecanisme de apărare extrem de eficiente, care le permit să mute în timp și să devină rezistente la multe dintre medicamentele disponibile. Este, de asemenea, o provocare de a efectua studii clinice pentru a dovedi eficacitatea noilor antibiotice, deoarece trebuie dovedit în infecțiile bacteriene. Găsirea pacienților cu anumite infecții poate fi foarte dificilă. Două rapoarte de experți relevă performanțe scăzute în dezvoltarea de noi agenți antimicrobieni, a spus OMS la începutul acestui an. Cele 60 de produse cu acest profil care sunt în curs de dezvoltare - 50 de antibiotice și 10 preparate biologice - au foarte puține beneficii în comparație cu medicamentele utilizate în prezent și pot trata cu succes cele mai rezistente bacterii - gram-negative. De aceea este și mai necesar să se ia o serie de inițiative pentru reducerea rezistenței. Statele și industria farmaceutică trebuie să intensifice și să contribuie cu finanțare durabilă și medicamente noi inovatoare pentru combaterea infecțiilor rezistente.


- Câte și ce antibiotice are rețeaua de farmacii din Bulgaria? Există o penurie și ce o provoacă? Care este soluția problemei din punctul de vedere al farmaciștilor?


Pe piața bulgară există peste 400 de medicamente, care sunt antibiotice, dar, desigur, din diferite grupuri și cu indicații diferite.

Lipsa antibioticelor se referă la medicamente specifice, deoarece la un moment dat pot exista consumuri crescute, probleme de producție, probleme logistice sau titularul autorizației de introducere pe piață poate decide pur și simplu retragerea medicamentului de pe piața bulgară.

Potrivit președintelui Asociației farmaceutice generice din Bulgaria (o asociație care reunește 16 producători de medicamente generice), domnul Nikolay Hadzhidonchev - există un consum crescut și o ofertă excesivă de antibiotice și a confirmat recent pe aer că cantitățile sunt de obicei suficiente pentru mai mult de jumătate de an, s-au epuizat în câteva zile. El a asigurat că organizațiile care sunt membre ale companiei depun eforturi pentru a normaliza situația. În orice caz, sistemul are nevoie de soluții durabile pentru a depăși lipsa. Una dintre ele este prescripția generică a medicamentelor - adică. medicii să prescrie nu după nume comercial, ci după nume generic, ceea ce va permite farmaciștilor și pacienților să aleagă împreună medicamentul adecvat după produsele disponibile cu nume comerciale diferite care conțin aceeași substanță medicamentoasă.

O altă opțiune este înlocuirea generică. În cazul substituției generice, farmaciștii înlocuiesc un produs prescris cu un alt medicament cu același nume internațional fără proprietate (substanță medicamentoasă). Sunt la fel ca forma de dozare prescrisă și ca o cantitate pe unitate de dozare. Aceasta este în practică respectarea tratamentului prescris și nu schimbă voința medicului. Înlocuirea generică este o practică obișnuită în alte țări. Economisește resurse publice semnificative și, într-o pandemie, poate ajuta la minimizarea contactului pacientului, evitând vizitele repetate la profesioniștii din domeniul medical sau la farmacii în căutarea unui medicament pe bază de rețetă.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.