folosi

Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitry Rogozin, a avertizat că țara sa ar putea folosi forța militară dacă disputa privind declarația unilaterală de independență a Kosovo se intensifică, a raportat BBC. „Dacă UE dezvoltă o poziție comună sau NATO prelungește mandatul dat de ONU, va intra în conflict cu ONU. În acest caz, Rusia va proceda pe această bază, care trebuie respectată și vom folosi forța brută ", a spus el.

Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, s-a pronunțat cu tărie împotriva secesiunii Kosovo din Serbia. Mass-media rusă a reacționat mai mult decât ferm la declarația de independență. Primul ministru sârb Zoran Djincic, care a fost asasinat în asasinat, a fost descris de Vesti Plus TV drept „o marionetă trasă de Occident, care merita glonțul”. Potrivit presei în cauză, el „a trădat eroii naționali sârbi” la Tribunalul Militar Internațional din Haga.

Între timp, UE a cerut Serbiei să facă tot posibilul pentru a proteja ambasadele străine și a declarat că violența continuă va înrăutăți eforturile de îmbunătățire a relațiilor dintre Belgrad și UE. Ambasadele trebuie protejate și aceasta este datoria țării, a declarat vineri șeful politicii externe a UE, Javier Solana.

Sârbii care protestează împotriva secesiunii Kosovo au luat cu asalt și au dat foc joi seară ambasadei SUA la Belgrad, provocând o reacție puternică la condamnarea de către Washington și Consiliul de Securitate al ONU.

După ce polițiștii antidisturbatori au împrăștiat mulțimea, în interiorul clădirii a fost găsit un cadavru mutilat, care nu a fost încă identificat. Au fost atacate și misiunile diplomatice din Marea Britanie, Germania, Croația și Turcia.

Țările occidentale au criticat Belgradul pentru răspunsul lent al poliției.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat cu fermitate atacurile huliganilor asupra ambasadelor. Serbia, la rândul său, a deplâns „actele de vandalism izolat” și a spus că nu reflectă poziția țării, care, în ciuda dezacordului său cu independența Kosovo, nu dorește violența viitoare.

Lucrurile trebuie să se calmeze înainte de crearea unui climat care să permită contactelor să avanseze Acordul de stabilizare și asociere, a spus Solana.

Acordul de legături mai strânse a fost inițiat anul trecut, dar a fost întârziat din cauza cooperării insuficiente cu Belgradul la tribunalul pentru crime de război de la Haga din fosta Iugoslavie.

Bruxelles speră să-i atragă pe sârbi dincolo de naționalism, oferindu-le stabilitatea relativă, prosperitatea și libertatea de călătorie pe care le-ar aduce cooperarea cu UE.

Rusia, care susține refuzul fără compromisuri al Serbiei de a accepta secesiunea Kosovo, a declarat că Occidentul ar fi trebuit să prezică reacția sârbilor, care văd secesiunea ca pe patria lor istorică.

„Oamenii care au susținut declarația unilaterală de independență a Kosovo au trebuit să calculeze consecințele acestei mișcări”, a spus un purtător de cuvânt al ministerului de externe rus, citat de RIA Novosti.

Noi proteste sunt planificate vineri în orașul Nis din sudul Serbiei, în orașul Mitrovica din Kosovo, unde sârbii sunt majoritari, și în capitala Muntenegrului, Podgorica, unde locuiesc mulți sârbi.

Aproximativ 250.000 de persoane (potrivit oficialilor orașului) au participat joi la un protest susținut de stat la Belgrad. Ministrul sârb de externe Vuk Jeremic spune că poliția a fost extrem de ocupată cu paza celor mai mari proteste în masă de când mulțimile au asaltat clădirea parlamentului iugoslav în 2000, ducând la căderea dictatorului naționalist Slobodan Milosevic.

Violența a izbucnit după un miting la care primul ministru Vojislav Kostunica a spus că, atâta timp cât va trăi, Kosovo va fi Serbia. Aceste cuvinte au fost rostite pentru prima dată în 1989 de Slobodan Milosevic, care a declanșat războiul din Kosovo, care a dus la secesiunea oficială a provinciei din Serbia pe 17 februarie.

Potrivit surselor spitalului, 150 de persoane au fost rănite în ciocnirile de stradă, inclusiv 30 de polițiști și mai mulți jurnaliști.

Aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat în fața ambasadei SUA, scandând „Serbia, Serbia”, unul dintre protestatari a luat drapelul național SUA de pe pilon, iar alții au sărit pe balcon și au atârnat drapelul sârb. Fum se vedea deasupra ambasadei, făclii arse erau aruncate prin ferestre, bombe, scaune, uși arzătoare erau scoase din balamale.

La momentul atacului, în ambasadă erau doar ofițeri de securitate.

Mai târziu, la fața locului au sosit polițiștii care au dispersat mulțimea cu gaze lacrimogene. Incendiul a durat aproximativ o jumătate de oră, iar când pompierii au intrat în clădire, au găsit un cadavru mutilat în interior, cel mai probabil un protestatar.

Ambasada SUA a declarat că pușcașii marini care păzesc clădirea nu au răspuns mulțimii.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Dana Perino, a declarat că ambasada a fost „atacată de huligani” și că poliția sârbă nu a făcut suficient pentru a-i opri. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Sean McCormack, a declarat că SUA i-au avertizat pe Kostunica și pe ministrul său de externe că vor fi trasi la răspundere personală în cazul în care se vor produce daune suplimentare. Grupuri mai mici au atacat ambasadele croate, turcești și britanice, dar au fost respinse de poliție.

Președintele sârb Boris Tadic a cerut calmul, spunând că înstrăinează și mai mult Kosovo de Serbia.

Acest articol ți-a fost de ajutor?

Vom fi fericiți dacă sprijiniți ediția electronică Mediapool.bg, astfel încât să vă puteți baza în continuare pe un suport independent, profesionist și onest de analiză a informațiilor.

Abonați-vă la cele mai importante știri, analize și comentarii la evenimentele zilei. Buletinul informativ este trimis la adresa dvs. de e-mail în fiecare zi la ora 18:00.