alimentară

Din vaste terenuri agricole din Filipine, fermierii adaptează metodele agricole pe care le aplică pentru a rezista schimbărilor climatice. Acestea produc alimente în timpul secetelor și taifunurilor prin forme durabile de agricultură ecologică. Între timp, unii oameni de știință spun: „așteptați, în cele din urmă vă vom hrăni un tip de orez care nu a fost încă cultivat în afara unui mediu de cercetare strict controlat”.

Cunoscut ca orez „auriu” modificat genetic, este departe de a fi auriu, în ciuda numelui său. El nu poate găsi o soluție la problema pe care o caută și în prezent nu este disponibilă pentru vânzare. Aceasta este situația actuală, după mai bine de 20 de ani de cercetări. Chiar și persoanele care l-au dezvoltat, Institutul Internațional de Cercetare a Orezului, au recunoscut că nu există dovezi care să sugereze că acest tip de orez ar putea face față deficienței de vitamina A, care este responsabilă pentru o problemă de malnutriție răspândită.

În absența „soluției” promise de către susținătorii ingineriei genetice, fermierii din Filipine - unde se studiază orezul „auriu” - iau lucrurile în propriile lor mâini și produc alimente care hrănesc cu adevărat familiile și îi ajută să se pregătească pentru climă Schimbare.

Iar Greenpeace îi sprijină. Prin urmare, când acuzațiile vin de la un grup de oameni de știință care susțin că blocăm dezvoltarea „Orezului de Aur”, putem atrage atenția asupra faptelor: „Orezul de Aur” nu există. Cel mai probabil, acesta este un experiment eșuat, scump. Filipine, la fel ca milioane de fermieri din întreaga lume, nu au nevoie de Orez de Aur, ci de sprijin pentru a-l folosi. Aceasta nu este doar părerea noastră, ci poziția oamenilor de știință cu o experiență semnificativă pe această temă, care își publică concluziile în literatura științifică verificată de experți.

Nu întâmplător, în ajunul unei decizii importante privind etichetarea produselor modificate genetic modificate în statul Vermont, SUA, problema orezului „auriu” a fost ridicată din nou. Orezul „auriu” este exemplul OMG pe care grupurile de lobby îl folosesc în dorința lor de a deschide calea pentru aprobarea altor culturi modificate genetic mai profitabile din întreaga lume.

Prin urmare, să privim problema din punctul de vedere corect.

Campania Greenpeace de agricultură ecologică se bazează pe o analiză științifică riguroasă, susținută de ample discuții interne și dezvoltată în consultare cu experți externi. Soluțiile pentru care luptăm sunt bazate științific și dovedite în teorie și practică. Ne opunem introducerii culturilor modificate genetic, a pesticidelor și a altor substanțe chimice în sistemul agriculturii industriale. Promovăm un model ecologic de agricultură care funcționează cu biodiversitatea și respectă granițele planetare pentru a susține producția durabilă de alimente.

Punctul de vedere al cărturarilor care contestă poziția Greenpeace diferă fundamental de cel al organizației. Acest grup de oameni de știință perpetuează un mit. Alți oameni de știință evaluează agricultura și producția de alimente într-un mod mai multidisciplinar. Agricultura nu este doar o activitate tehnologică care se concentrează pe randamente ridicate. Câmpurile agricole sunt un refugiu pentru biodiversitate, ele servesc drept sursă de apă curată, iar zonele rurale trebuie să fie un loc al unei economii prospere și durabile.

Dezvoltarea, utilizarea și eficacitatea tehnologiilor precum ingineria genetică nu ar trebui evaluate dintr-un punct de vedere unilateral - în acest caz, o perspectivă istoric adânc înrădăcinată și tehnocratică a oamenilor de știință occidentali. În 2008, de exemplu, 400 de experți agricoli din cadrul Evaluării Internaționale a Cunoașterii Științelor Agricole și Tehnologii de Dezvoltare (IAASTD) au analizat ingineria genetică într-un mod multidisciplinar. Din concluziile lor rezultă că plantele modificate genetic nu vor aborda problemele urgente ale rezistenței la schimbările climatice, impactului asupra mediului și insecurității alimentare. În schimb, utilizarea culturilor modificate genetic duce la noi probleme, cum ar fi utilizarea pesticidelor și crearea unei poziții dominante pe piață pentru mai multe companii internaționale puternice. Există, de asemenea, unele îndoieli majore cu privire la capacitatea noastră de a hrăni populația lumii dacă această paradigmă de înaltă tehnologie continuă.

Deci, în loc să susțină experimente costisitoare precum orezul „auriu”, care îndepărtează atenția de la metodele existente, oamenii de știință din lume trebuie să se concentreze asupra agriculturii care poate rezista schimbărilor climatice globale. Putem aborda probleme precum malnutriția printr-o dietă mai variată, accesul egal la alimente și tranziția către agricultura ecologică ecologică.

Știința etică și semnificativă arată clar că impunerea „orezului de aur” modificat genetic ca soluție rapidă pentru persoanele cu cel mai mare risc de schimbări climatice ar fi iresponsabilă. Această soluție nu funcționează.

Secetele și taifunele din Filipine nu așteaptă - iar fermierii filipinezi nu au timp să aștepte „găina de aur”. Există opțiuni sigure și eficiente disponibile pentru a ajuta fermierii să-și hrănească comunitățile. Guvernele și comunitatea filantropică pot sprijini aceste eforturi.

Greenpeace face campanie pentru a schimba paradigma agriculturii industriale - pentru a trece la un sistem de producție de alimente organice. Un sistem alimentar bazat pe diversitate, nu pe câmpuri interminabile de monocultură cu culturi și utilizarea pe scară largă a substanțelor chimice. Un model care funcționează sincronizat cu natura, în loc să fie împotriva ei. Acest model agro-ecologic este susținut de oameni de știință independenți, fermieri, comunități și consumatori din întreaga lume. Tehnologiile moderne inteligente de selecție a plantelor care nu aparțin ingineriei genetice fac parte din soluție. Creșterea asistată prin marker este o tehnologie care face posibilă identificarea culturilor cu caracteristici utile - precum conținutul crescut de vitamine sau minerale, rezistența la climă sau rezistența la bolile plantelor. Acest lucru se întâmplă pe teren pentru a aborda de urgență crizele din agricultură și producția de alimente; cu o eficiență mult mai mare decât ceea ce ne-a arătat ingineria genetică până acum; cu costuri mai mici, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al mediului.

* Herman Van Beckham este coordonatorul campaniei pentru agricultura ecologică în biroul Greenpeace - Olanda, iar Wilhelmina Pellegrina face parte din echipa Greenpeace - Asia de Sud-Est.