mestecat

Unele tulburări de alimentație sunt însoțite de simptome, care nu sunt atât de populare și, prin urmare, nu au fost studiate temeinic.

Unul dintre ei se numește „Mestecă și scuipă”. În el, o persoană mestecă mâncare, care este de obicei foarte populară și oferă energie. Apoi o scuipă fără să înghită. Scopul este ca el să se bucure de gustul mâncării fără să ia calorii. Într-o anumită măsură, acest comportament este similar cu supraalimentarea necontrolată din cauza consumului de cantități mari de alimente bogate în calorii. Pe de altă parte, există similitudini cu consumul restrictiv, în care alimentele nu sunt ingerate.

Psihologii de la Universitatea din Sydney, Australia, au efectuat un studiu la scară largă care a constatat că sindromul de mestecat și scuipat este cel mai frecvent la adolescenți (aproximativ 12%). Este frecvent la persoanele cu tulburări de alimentație ca mijloc de control al greutății.

„Mestecați și scuipați” în lista DSM-5

S-a planificat inițial să fie considerat o alternativă la vărsăturile forțate. Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mentale (DSM-5) a fost listat inițial ca un simptom timpuriu al unei posibile tulburări alimentare. Totuși, într-o etapă ulterioară, este inclusă în categoria „Alte tulburări alimentare specifice”.

Particularitatea „mestecării și scuipării” este că, ca simptom, poate fi observată în orice tulburare alimentară. Se manifestă la pacienții diagnosticați cu anorexie nervoasă, bulimie nervoasă și alții.

Cercetări de mestecat și scuipat

Unul dintre primele cazuri raportate a fost văzut la o tânără de 19 ani cu anorexie. A petrecut ore în baie. Când nu a avut unde să-și scuipe mâncarea, a folosit pungi obișnuite din plastic, atât acasă, cât și pe stradă. În fiecare zi a fost nevoie de până la 6 ore pentru a mesteca și a scuipa. La un moment dat, a început să îi afecteze negativ viața socială și succesul în școală. Mama ei a insistat ca toți membrii familiei să mănânce împreună. La fel ca înainte, în perioada ei anorexică, a reușit să ascundă mâncarea în buzunare sau sub masă fără ca părinții ei să observe. Când a început tratamentul, s-a simțit foarte rușinată și a refuzat să vorbească chiar despre subiect - atât în ​​timpul terapiilor individuale, cât și în cele de grup.

În general, cercetările cu privire la astfel de cazuri sunt rare și nu aprofundate. „Mestecați și scuipați” este cel mai frecvent la pacienții care suferă de alte forme de alimentație restrictivă (consumul excesiv de medicamente pentru a pierde în greutate, limitarea consumului de alimente sau antrenament excesiv).

Prin ochii pacientului

Potrivit persoanelor care prezintă simptomul „mesteca și scuipă”, acesta este modul în care își reglează cu succes greutatea. Adesea experimentează emoții negative, precum ură de sine, remușcări, rușine.

Potrivit psihologilor, „mestecați și scuipați” nu dăunează corpului și psihicului la fel de grav ca mâncarea excesivă și curățarea.
Pe platformele de pacienți online, ei spun că le este rușine de comportamentul lor. Ei o descriu ca fiind intruzivă și dificil de controlat. Într-un efort de a-și acoperi acțiunile, încep să trăiască izolat.

Efectele sanatatii

Deși nu pare a fi un sindrom deosebit de periculos, mai ales în comparație cu vărsăturile forțate, efectele „mestecării și scuipării” pot fi grave.

Simptomele sunt similare cu cele ale vărsăturilor din bulimia nervoasă și pot fi:

  • glande salivare umflate vizibil;
  • ulcer la stomac;
  • carie;
  • dezechilibru hormonal.

A face față unui astfel de comportament înseamnă oprirea acestuia. Compresele calde și pastilele ar ameliora umflarea glandelor salivare.

Pacienții trebuie să viziteze un medic și un dentist pentru a discuta despre opțiunile pentru tratamentul diferitelor probleme - gastroenterologice, hormonale și dentare.

Evaluare și tratament

Cea mai mare problemă este de a începe tratamentul, deoarece, după cum sa dovedit, pacienții sunt rușinați.

Psihoterapia și terapia nutrițională (nutrițională) sunt potrivite pentru normalizarea comportamentului alimentar. În același timp, anumite alimente ar trebui să fie incluse fără probleme, la intervale regulate.

Terapia cognitiv-comportamentală ajută la înțelegerea cauzelor simptomului „mesteca și scuipă”. Permite pacientului să-și recunoască rușinea, să învețe să-și controleze suferința emoțională și impune câteva reguli dietetice și exerciții pentru a crește flexibilitatea.

Sfaturi pentru membrii familiei

Dacă bănuiți o tulburare de alimentație în persoana iubită, este o idee bună să urmăriți simptomul „mestecați și scuipa”. Iată cum puteți găsi mai ușor:

  • urme de alimente mestecate dar care nu au fost înghițite în cameră, baie sau în altă parte;
  • mâncând singur sau departe de casă;
  • comportament prea secret în timpul meselor;
  • rușine însoțind mâncarea.

Cel mai important și mai sigur pas pentru a rezolva problema este să solicitați ajutor profesional înainte ca simptomul să se transforme într-o altă tulburare alimentară, chiar mai gravă. Bordura este subțire.