respiratorii

Publicat pe 22.04.2020 și citit în 6 minute.

Salutări de la Desimir de la echipa BB-Team Shop!

Ce te așteaptă cu noi:

  • Zeci de articole complet gratuite ca aceasta
  • O mare varietate de suplimente alimentare, accesorii sportive, alimente și multe altele
  • Livrare rapidă și consultare gratuită
  • Produse de calitate și origine dovedite cu cele mai mici prețuri zilnice

Și acum, la articol!

Tractul intestinal uman găzduiește miliarde de microbi din peste 1.000 de specii bacteriene, dintre care multe joacă roluri cheie în funcțiile fiziologice, inclusiv modularea barierei intestinale, absorbția nutrienților, metabolismul energetic, reglarea sistemului imunitar și rezistența bacteriană patogenă.

Este foarte posibil ca unele dintre aceste funcții să fie afectate în așa-numita disbioză. În această condiție, se observă modificări ale florei intestinale, care pot fi de natură cantitativă sau calitativă.

Bacteriile din intestin sunt direct implicate în stimularea imunității și combaterea agenților patogeni externi și sunt considerate un element important în tratamentul infecțiilor respiratorii (răceli, laringită, faringită, bronșită și pneumonie). Acest lucru se datorează legăturii directe dintre axa intestinală și plămân.

Una dintre strategiile pentru tratarea infecțiilor respiratorii este utilizarea sinbioticelor. Este o combinație de probiotice și prebiotice. Ambele tipuri de substanțe au beneficiile lor pentru sistemul imunitar, dar se sugerează că, atunci când sunt combinate corect, pot avea un efect mai puternic și mai sinergic.

În această etapă, baza științifică a oferit rezultate contradictorii, dar studiul din acest an încearcă să ofere o lumină suplimentară asupra acestei probleme.

Milioane de bacterii trăiesc în tractul intestinal, care sunt implicate în funcția sistemului imunitar. Luarea unei combinații de probiotice și prebiotice poate avea un efect imunostimulator suplimentar și poate ajuta la tratarea infecțiilor tractului respirator superior.

Ce se studiază?

În ianuarie 2020, a fost publicată o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor randomizate controlate. Lucrarea științifică a fost reînregistrată și urmează instrucțiunile ghidului PRISMA.

Metaanaliza include doar subiecți randomizați, controlați cu placebo și sănătoși, de vârste diferite, care nu au luat probiotice, sinbiotice sau antibiotice înainte de testare.

Cerința pentru sinbiotic este de a include una sau mai multe forme de probiotice și prebiotice. Forma nu contează.

Metaanaliza a inclus în cele din urmă 16 studii și 18 teste. Unul dintre studii include trei teste separate cu participanți și probe separate. Numărul total de subiecți este de 10.443.

Cercetarea în sine poate fi împărțită din următoarele motive.

În funcție de subiecte:

  • 4 studii au inclus numai adulți;
  • 4 studii au inclus numai copii (de la 1 la 18 ani);
  • 10 studii includ doar nou-născuți (până la 1 an).

În funcție de durată:

  • Cea mai scurtă este de 2 săptămâni;
  • Cea mai lungă este de 1 an;
  • Majoritatea au între 3 și 6 luni.

În funcție de probiotic:

  • 8 studii au folosit o singură tulpină probiotică;
  • 10 studii au utilizat o combinație de tulpini, în principal Lactobacillus, Bifidobacterium și Streptococcus.

În funcție de prebiotic:

  • Fructooligozaharide;
  • Galactooligozaharide;
  • O combinație a ambelor.

În funcție de forma produsului:

  • Capsule și tablete;
  • Formule pentru nou-născuți;
  • Pudra;
  • Băutură de iaurt.

În funcție de grupul de control:

  • 13 studii au utilizat placebo;
  • 5 studii au folosit numai prebiotice sau numai probiotice în grupul de control.

Autorii metaanalizei folosesc instrumentele lui Cochran pentru a identifica inexactități în rezultate sau interpretare.

Principalele obiective ale studiului au fost stabilirea numărului total de manifestări ale infecțiilor respiratorii (11 studii) și a numărului de participanți care au avut cel puțin o manifestare (7 studii).

Metaanaliza a inclus 18 studii separate cu mai mult de 10.000 de participanți care au observat în mod direct efectul sinbioticului asupra infecțiilor respiratorii. Majoritatea studiilor folosesc probiotice precum Lactobacillus, Bifidobacterium și Streptococcus și prebiotice precum fructooligozaharide și galactooligozaharide.

Ce este stabilit?

Rezultatele sunt mai mult decât pozitive, iar sinbioticele arată o îmbunătățire de 16% față de grupurile de control în numărul total de manifestări ale infecțiilor și numărul de participanți care au cel puțin o manifestare.

Analiza subgrupurilor arată că eficacitatea este mai mare la adulți, în timp ce la copii și nou-născuți este minimă.

  • Îmbunătățirea generală este de 16%;
  • Îmbunătățirea la copii și nou-născuți este de doar 3%;
  • Îmbunătățirea la adulți este de până la 32%.

Este important de reținut că, conform instrumentelor lui Cochran, cel puțin jumătate din studii suferă de un risc ridicat sau neclar de rezultate inexacte datorită selecției inadecvate, interpretării greșite a rezultatelor finale și finanțării de la comercianți.

Rezultatele arată că un sinbiotic poate reduce semnificativ incidența și frecvența infecțiilor respiratorii. Ameliorarea a fost extrem de mare în comparație cu placebo și moderată în comparație cu utilizarea probiotică sau prebiotică singură. Eficacitatea este mai mare la adulți.

Cum se interpretează rezultatele?

Metaanaliza luată în considerare confirmă un rezultat mic, dar statistic semnificativ și, conform autorilor, utilizarea sinbioticului poate ajuta în tratamentul infecțiilor respiratorii.

Dar ce spun alte studii similare? Cele mai apropiate cu care ne putem compara sunt studii privind efectul independent al probioticelor sau prebioticelor.

Rezultatele metaanalizei sunt confirmate de un alt studiu amplu din 2015, care explică mecanismele moleculare prin care probioticele, prebioticele și sinbioticele pot avea un efect pozitiv. Tot în 2015, a fost realizată o meta-analiză similară pe 12 studii și 3.720 de participanți, care a concluzionat că probioticele pot ajuta la infecțiile tractului respirator superior.

Una dintre concluziile metaanalizei din 2020 este că sinbioticul are un efect semnificativ la adulți, dar nesemnificativ la copii și nou-născuți. Această constatare contrazice o meta-analiză din 2016 care a analizat 23 de studii controlate pe 6.268 de copii și nou-născuți. Potrivit unui studiu din 2016, probioticele au redus incidența bolilor respiratorii cu 11%. Este extrem de important să rețineți că în 2020 un sinbiotic este comparat cu grupurile de control în care există o utilizare separată a probioticului și a prebioticului. În 2016, un probiotic a fost comparat cu un placebo. În practică, cele două recenzii ajung la concluzii similare.

Dacă analizăm singura meta-analiză din 2020, ar trebui menționate mai multe puncte forte ale studiului în sine:

  • Autorii folosesc un model de efect aleatoriu pentru a analiza datele. Acest model este potrivit pentru studii cu metodologii diferite, precum și în cazurile în care studiile diferă între ele;
  • Autorii folosesc, de asemenea, o analiză a principiului „intenției de a trata”. Acest model include date de la toți participanții, indiferent dacă au finalizat studiul.

Studiul prezintă, de asemenea, unele puncte slabe care împiedică realizarea unor recomandări specifice:

  • Sunt analizate grupuri demografice prea diferite, studii cu o diferență mare de durată, terapie și doză. Aceasta previne indicarea unui protocol specific. Chiar și autorii nu pot indica care este cel mai optim protocol pentru fiecare grup demografic (vârstă - durata de administrare - doză);
  • Un alt dezavantaj este riscul excesiv de inexactitate a rezultatelor sau ambiguitate în cel puțin jumătate din studii;
  • Un al treilea dezavantaj este lipsa datelor privind mediul și starea preliminară a florei intestinale. Poziția inițială a fiecărui participant poate fi diferită, respectiv, și terapia sinbiotică poate avea un efect diferit.

Rezultatele metaanalizei luate în considerare și literatura științifică disponibilă sugerează că sinbioticele pot avea un efect preventiv redus asupra infecțiilor respiratorii. Cu toate acestea, nu este clar dacă acest efect este semnificativ mai mare decât utilizarea de probiotice și prebiotice în mod izolat. În plus, datorită variabilității ridicate a duratei tratamentului, a formulării și a dozelor, precum și a vârstei participanților și a stării florei intestinale, este imposibil să se determine cu exactitate ce protocol ar funcționa cel mai bine și ce grupuri demografice ar beneficia cel mai mult de la el.