Cel mai ieftin meniu zilnic sănătos costă 1,90 dolari, prețul alimentelor cu amidon este de 5 ori mai mic

numărul

Agricultorii recoltează cereale în Tadjikistan
Fotografie de FAO

Un studiu anual al ONU arată că numărul persoanelor care suferă de foame este în creștere. În ultimii cinci ani, 60 de milioane de oameni s-au alăturat rândurilor persoanelor cu subnutriție cronică, iar problema malnutriției în numeroasele sale forme rămâne relevantă pentru toate țările din întreaga lume.

Potrivit estimărilor conținute în ultimul număr al raportului „Starea securității alimentare și nutriției în lume 2020”, publicat ieri, aproape 690 de milioane de oameni au suferit de foame în întreaga lume în 2019 - cu 10 milioane mai mult decât în ​​2018. În plus, miliarde de oamenii nu își pot permite alimente sănătoase și hrănitoare datorită costului ridicat și accesibilității reduse. Majoritatea celor flămânzi trăiesc în Asia, dar Africa are cea mai rapidă creștere. Raportul estimează că până la sfârșitul anului 2020, pandemia COVID-19 ar putea crește numărul de persoane care suferă de foame cronice cu peste 130 de milioane.

„Starea securității alimentare și nutriției din lume” este cea mai autoritară studiu global, care urmărește progresul în eliminarea foametei și a malnutriției. Acesta a fost pregătit în comun de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM). Organizația Sănătății (OMS).

În prefața raportului, șefii celor cinci agenții specializate implicate în pregătirea acestuia avertizează: „Au trecut cinci ani de când lumea s-a angajat să pună capăt foametei, insecurității alimentare și malnutriției sub toate formele sale, dar suntem încă departe de ritmul realizării obiectivului pentru 2030 ".

Actualizarea celor mai importante date pentru China și alte țări dens populate a redus semnificativ prognoza pentru numărul de oameni înfometați în lume la 690 de milioane de oameni. Cu toate acestea, tendința rămâne neschimbată. Analiza întregii serii de documente despre foamea în lume începând cu anul 2000 conduce la concluzie fără echivoc: numărul persoanelor înfometate cronic, care a scăzut constant de zeci de ani, a început să crească încet în 2014 și continuă să crească și astăzi.

Cel mai mare număr de persoane care suferă de malnutriție se află încă în Asia (381 milioane). Africa se află pe locul doi (250 milioane), iar America Latină și Caraibe (48 milioane) se află pe locul trei. Prevalența malnutriției în lume sau ponderea totală a persoanelor înfometate a crescut ușor, până la 8,9%, dar numărul absolut a crescut din 2014. Aceasta înseamnă că în ultimii cinci ani foamea crește în același ritm cu populația lumii.

În spatele acestor cifre se află diferențe regionale semnificative: în termeni procentuali, Africa este regiunea cea mai afectată și problema devine din ce în ce mai acută. Acum, 19,1% din populația africană este subnutrită. Aceasta este de două ori mai mare decât în ​​Asia (8,3%) și America Latină și Caraibe (7,4%). Dacă tendințele actuale continuă, populația Africii va reprezenta mai mult de jumătate din populația globală înfometată cronic până în 2030.

Dietele nesănătoase, insecuritatea alimentară și malnutriția

Soluția la problema foametei și a malnutriției sub toate formele sale (inclusiv subnutriția, deficiențele de micronutrienți, supraponderalitatea și obezitatea) nu este doar de a oferi oamenilor suficientă hrană pentru a supraviețui, ci și un meniu nutritiv, în special pentru copii. Principalul obstacol în acest sens este prețul ridicat al alimentelor integrale și capacitatea financiară scăzută a alimentației sănătoase pentru un număr mare de familii.

Raportul oferă dovezi că costul unei diete sănătoase este de peste 1,90 USD pe zi (pragul sărăciei internaționale). Potrivit autorilor raportului, chiar și cea mai ieftină dietă sănătoasă este de cinci ori mai scumpă decât consumul de alimente numai cu amidon. Produsele lactate bogate în nutrienți, fructele, legumele și alimentele bogate în proteine ​​(vegetale și animale) se numără printre cele mai scumpe grupe de alimente din lume.

Conform ultimelor estimări, un număr imens de oameni - cel puțin trei miliarde - nu își pot permite o dietă sănătoasă. În Africa subsahariană și Asia de Sud, ponderea lor ajunge la 57% din populație, dar această problemă este comună tuturor regiunilor, inclusiv Americii de Nord și Europei. Conform raportului din 2019, un sfert până la o treime dintre copiii cu vârsta sub cinci ani (191 milioane) suferă de malnutriție. Alte 38 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani sunt supraponderali. Între timp, obezitatea la adulți a devenit o pandemie globală separată.

Apel la acțiune

Raportul spune că o trecere globală la diete sănătoase ar contribui la prevenirea exacerbării în continuare a foamei, economisind în același timp sume uriașe de bani. Raportul estimează că o astfel de tranziție va elimina aproape complet costurile asistenței medicale din cauza dietelor nesănătoase, care se așteaptă să ajungă la 1,3 trilioane de dolari pe an în 2030 și să reducă costurile cu alimentele cu aproape trei sferturi din costurile sociale sub formă de gaze cu efect de seră. emisii, care ar putea ajunge la 1,7 trilioane de dolari pe an până în 2030.

Autorii raportului solicită transformarea sistemelor alimentare pentru a reduce costul alimentelor nutritive și pentru a crește disponibilitatea dietelor sănătoase. Deși soluțiile specifice vor varia de la țară la țară și chiar de la țară la țară, toate vor avea o serie de componente comune, cum ar fi concentrarea pe toate părțile lanțului de aprovizionare cu alimente și toate elementele mediului alimentar și aplicarea abordărilor politice și economice care guvernează principiile comerciale, cheltuielile guvernamentale și politica de investiții.

Raportul menționează, de asemenea, că, atunci când abordează probleme agricole, guvernele trebuie să se asigure că nutriția este pe deplin abordată; grija de a reduce costurile în etapele de producție, depozitare, transport, distribuție și comerț cu produse alimentare, inclusiv prin creșterea eficienței și reducerea pierderilor și daunelor; asistarea micilor producători locali în producția și vânzarea de alimente mai hrănitoare și asigurarea accesului la piețe; avantaj în nutriția copiilor ca fiind cei mai nevoiași de o categorie a populației de alimentație sănătoasă și de alții.