sănătatea

Toată lumea reacționează diferit la situațiile stresante - unii oameni își pierd complet pofta de mâncare, în timp ce alții încep să poftească anumite alimente sau se simt mai flămânzi decât de obicei. Aceste reacții fizice aparent simple sunt cauzate de un set complex de procese și interacțiuni în corp.

Experimentarea stresului ne poate afecta hormonii în moduri diferite. În perioadele de stres, corpul activează hipotalamusul, o zonă mică de la baza creierului, pentru a trimite un semnal către glandele suprarenale, care se află în rinichii superiori și glanda pituitară. Acest proces eliberează hormoni de stres specifici, inclusiv adrenalină, hormon care eliberează corticotropină și cortizol.

Efectele stresului asupra poftei de mâncare pot varia în funcție de persoană și de situația stresantă pe termen scurt sau pe termen lung. În general vorbind, apetitul este redus în stadiile incipiente ale stresului, deoarece adrenalina determină descompunerea glicogenului în ficat și a grăsimilor din țesutul adipos. Acest lucru asigură un combustibil adecvat pentru ca inima și mușchii să funcționeze cât mai eficient posibil.

Inițial, acest proces duce la scăderea apetitului deoarece sângele nu este direcționat către sistemul digestiv. Cu toate acestea, dacă răspunsul la stres continuă, producția de cortizol crește în glandele suprarenale și se știe că stimulează apetitul.

Cum afectează stresul nivelul zahărului din sânge? Stresul poate provoca o creștere a nivelului de zahăr ca urmare a creșterii producției de cortizol. Aceasta face ca organismul să descompună depozitele de proteine ​​din ficat. Acest proces unic produce glucoză (zahăr) pentru organism și pe o perioadă lungă de timp duce la niveluri persistente de glucoză în sânge. La rândul său, acest lucru poate pune presiune constantă pe pancreas pentru a regla nivelul glicemiei prin producerea insulinei, un hormon care scade nivelul zahărului din sânge. Ca urmare, pe o perioadă lungă de timp, organismul poate deveni rezistent la insulină, un factor care a fost legat de diabetul de tip 2, diabetul gestațional și prediabetul.

Cum afectează stresul depozitarea grăsimilor? S-a demonstrat că stresul joacă un rol important în acumularea de grăsime corporală. Activarea sa mărește producția de cortizol, care la rândul său crește apetitul și reduce capacitatea organismului de a descompune alimentele. Deoarece grăsimea abdominală are un număr mare de celule, flux sanguin ridicat și mai mulți receptori de care se atașează cortizolul, aceasta poate avea un efect mai mare asupra grăsimii din burtă decât asupra grăsimilor găsite în alte zone ale corpului.