slab

  • Informații
  • Subsecțiuni
  • Produse
  • Bibliografie
  • Comentarii
  • Conectivitate

Tumorile embrionare și diferențiate slab ale sistemului nervos central includ un grup eterogen de neoplasme imature, care sunt extrem de celulare și mitotice active, având astfel o asemănare superficială cu sistemul nervos în curs de dezvoltare. Aceste tumori extrem de maligne apar cel mai frecvent la copii și nu numai că invadează țesutul nervos, dar se pot răspândi și în lichidul cefalorahidian și spațiul subarahnoidian.

Tumorile embrionare ale sistemului nervos central sunt cele mai frecvente tumori maligne ale creierului la copii. Acestea se caracterizează prin natura lor infiltrantă, tiparele agresive de creștere, înclinația spre răspândire și nevoia generală de terapie intensivă combinată cu modalități. Aceste tumori sunt localizate în întregul sistem nervos central și sunt clasificate în continuare în funcție de caracteristicile histologice și moleculare. Acestea sunt clasificate de Organizația Mondială a Sănătății ca gradul IV în toate cazurile.

Tumorile embrionare slab diferențiate includ 20% până la 25% din tumorile sistemului nervos central primar care apar la copii. Aceste tumori apar în perioada de vârstă pediatrică, dar tind să apară la începutul vieții. Incidența acestor tumori la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 9 ani este de cinci până la zece ori mai mare decât la adulți.

Deși există o variabilitate considerabilă, histologic tumori slab diferențiate și embrionare sunt grupate împreună deoarece sunt cel puțin parțial compuse din celule hipercromatice cu o citoplasmă mică care sunt dens ambalate și prezintă un grad ridicat de activitate mitotică. Alte caracteristici histologice și imunohistochimice, cum ar fi gradul de transformare a celulelor vizibile de-a lungul liniilor celulare identificabile, pot fi utilizate pentru a izola aceste tumori într-o oarecare măsură.

Tumorile slab diferențiate și embrionare ale sistemului nervos central se manifestă printr-un aspect histologic extrem de celular, slab diferențiat și mitotic activ, care amintește de sistemul nervos embrionar în curs de dezvoltare. Astfel de tumori sunt cel mai frecvent grup de tumori cerebrale maligne pediatrice. Adesea denumite „tumori mici cu celule albastre” sau „tumori neuroectodermice primitive”, acestea sunt agresive din punct de vedere biologic și tind să se răspândească prin căile lichidului cefalorahidian. În ciuda similarității relative în tipul microscopic, există mai multe tipuri clinicopatologice diferite de tumori ale tumori slab diferențiate și embrionare. Acestea includ medulloblastomul (cea mai frecventă afecțiune malignă din copilărie), o serie de tumori neuroectodermice primitive cerebrale și o tumoră atipică teratoidă/rabdoidă.

Diagnosticul patologic al tumorilor embrionare se bazează în principal pe semne microscopice histologice și imunohistologice. Cu toate acestea, cercetarea genetică moleculară este din ce în ce mai utilizată pentru a subclasifica tumorile embrionare. Aceste descoperiri genetice moleculare sunt, de asemenea, utilizate pentru radicalizarea riscului și planificarea tratamentului.