dispoziție

Una dintre cele mai vechi reguli de aur ale sănătății este: du-te la culcare la aceeași oră în fiecare seară. Regimul de veghe și somn are o influență importantă asupra funcționării organismelor și ar trebui să îi acordăm atenția cuvenită. În zilele noastre, puțini oameni știu că mici detalii din viața noastră de zi cu zi pot afecta calitatea somnului, și, prin urmare, să ne „tulburăm” sănătatea, starea de spirit și capacitatea de a ne aminti, învăța, pe scurt - de a trăi pe deplin.

O serie de studii arată că omul modern are o viață de zi cu zi haotică. Începe cu deschiderea ochilor dimineața și sărind peste cea mai importantă masă a zilei - micul dejun. Prindându-ne din urmă în ultimele ore ale zilei, noi, în practică, nu permitem corpului nostru să se refacă în timpul somnului. Unii oameni chiar preferă să doarmă cât mai puțin posibil. Ei își justifică acțiunile cu cuvintele: „Nu există amintiri despre somn”. Acest lucru este adevărat atunci când vorbim despre memoria umană, dar problema apare cu toată forța când o privim dintr-un alt unghi, să o numim - memoria organismului. Omul, ca și alte organisme vii de pe planetă, este ghidat de ritmuri biologice. Ca o floare, care, odată cu apariția soarelui de dimineață, își dizolvă culorile, așa că unele procese biologice din corpul uman sunt reglementate de lumina zilei, iar altele - numai cu debutul nopții.

Pentru calitatea și somnul complet al unei persoane, rolul principal îl joacă hormonul natural melatonina. Este produs în glanda pineală. Nivelul conținutului său în organism variază. Secreția de melatonină apare sincronizată cu ritmul circadian (luminos/întunecat), atingând un maxim pe timp de noapte (

200 pg/ml) și valori minime în timpul zilei

10 pg/ml). La nivelul „hormonul somnuluiDupă cum se mai numește, stresul zilnic și vârsta au, de asemenea, un impact. Valorile maxime ale melatoninei din organism sunt atinse între primul și al treilea an de viață, după care scad treptat. Acesta este motivul pentru care persoanele în vârstă dorm din ce în ce mai puțin noaptea. De fapt, odată cu vârsta, activitatea glandei pineale scade și cantitatea de melatonină din organism este mai mică, ceea ce duce la un somn superficial și neliniștit, precum și la insomnie.

Hormonul melatonina îndeplinește o serie de funcții de bază. Reglează sistemul endocrin, tensiunea arterială și tiparele de somn. În plus, încetinește procesul de îmbătrânire, motiv pentru care este adesea denumit „hormonul tinereții”. În plus, melatonina ne întărește sistemul imunitar, are proprietăți antioxidante și are un efect pozitiv asupra procesului de adaptare la schimbarea fusului orar. Hormonul este, de asemenea, implicat în reglarea funcțiilor tractului digestiv și a activității celulelor creierului. Melatonita este, de asemenea, asociată cu pubertatea și funcția de reproducere.

În funcție de stilul nostru de viață, precum și de vârsta noastră, nivelul de melatonină din corpul nostru variază. Studiile arată că atunci când corpul nostru este deficitar în melatonină, acesta începe să îmbătrânească mai repede, se acumulează radicali liberi, sensibilitatea la insulină scade, obezitatea și chiar cancerul se dezvoltă. Scăderea melatoninei în organism este asociată cu debutul precoce al menopauzei la femei, precum și cu scăderea posibilității de sarcină. Acțiunea acestui hormon explică, de asemenea, faptul că femeile însărcinate nasc adesea în micile ore ale zilei.

Melatonina ajută, de asemenea, la prevenirea cancerului de sân, ovar, uter și prostată. La bărbați, s-a dovedit că „hormonul tinereții” crește potența.

Nivele optime de melatonina la copii, pe de altă parte, sunt asociate cu necesitatea unui somn adecvat în timpul căruia se recuperează mental și fizic. S-a demonstrat că un somn bun îmbunătățește memoria și activitatea mentală. Somnul are un rol de legătură între ceea ce se învață în timpul zilei și aplicarea sa în practică. În plus, contribuie la adaptarea cu succes a individului din grup. Nu în ultimul rând, melatonina este importantă pentru organism datorită participării sale la întărirea sistemului imunitar.

Obiceiurile proaste de care „suferă” melatonina sunt cand:

- stăm în întuneric în timpul zilei;
- aprindem o lumină puternică seara, mergând spre toaletă de exemplu;
- lucrăm noaptea în lumină puternică;
- mâncăm dezechilibrați;
- abuzăm de cofeină, alcool, nicotină etc.