20 august 2020 | 13:56

protestul

Foto: Președinția Belarusului

Minsk. Situația din Belarus se schimbă în favoarea lui Alexander Lukashenko, potrivit ediției rusești O privire, în material prezentat fără intervenție editorială. Protestatarii nu au reușit să desfășoare un blitzkrieg de succes, nu atât pentru că președintele a reținut țara, cât mai degrabă datorită mobilizării rapide a propriilor săi susținători. În același timp, opoziției îi lipsește un lider carismatic și un plan de acțiune, iar protestul însuși a dobândit un caracter anti-rus (așa cum arată lista consiliului de coordonare a opoziției și programul lui Tihanovskaya).

Pentru ei, singura șansă a venit din afară. Activiștii sperau la un sprijin clar și deplin din partea UE, care a reunit opoziția și ale cărei interese sunt la lucru. Miercuri, când urma să aibă loc o reuniune a liderilor europeni, în calitatea căreia urma să se aplice sancțiuni severe Belarusului și Lukașenko.

Întâlnirea în sine a avut loc. Dar deciziile sale, din punctul de vedere al opoziției bieloruse, au fost dezamăgitoare. Da, la consiliu s-au făcut cuvinte puternice de sprijin, iar UE și-a exprimat opinia că Lukașenko nu este președintele țării. "Alegerile din 9 august nu au fost nici corecte, nici transparente, nu le recunoaștem", a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. El a anunțat, de asemenea, că va fi publicată o listă cu politicieni și oficiali din Belarus importanți responsabili de situația de acolo, care vor face obiectul unor sancțiuni (cum ar fi interzicerea călătoriei).

Problema este faptul că sancțiunile personalizate nu pot crea niciun inconvenient pentru elita din Belarus.

În primul rând, deoarece forțele de securitate și oficialii guvernamentali asociați cu președintele sunt puțin probabil să viziteze UE chiar acum, până când situația nu se calmează.

În al doilea rând, după cum subliniază pe bună dreptate Deutsche Welle, Lukașenko a crescut cu sancțiuni. Este puțin probabil să viziteze Europa și își poate petrece vacanța la Sochi fără probleme.

Sancțiunile împotriva economiei din Belarus ar fi fost mult mai eficiente, dar nu au fost susținute de un număr suficient de țări. În ceea ce privește sprijinul pentru protestatari, UE a fost foarte generoasă și a alocat 53 de milioane de euro în ajutor, care va merge direct către ei fără a trece prin autoritățile din Belarus, deși trebuie remarcat faptul că 94% din acest ajutor (50 de milioane ) va veni să „ajute întreprinderile și asistența medicală din țară” afectate de coronavirus.

Victimele violenței în timpul protestelor vor împărți doar aproximativ 2 milioane de euro. Având în vedere că aproximativ 7.000 de persoane au fost reținute în țară până pe 13 august, apoi câteva alte mii, se pare că vor primi o sumă mică.

Restul de un milion este destinat susținerii independenței presei. Ceea ce va proveni cel mai probabil din salariile polonezilor și lituanienilor, pe teritoriul cărora funcționează acum aceste mass-media.

Care este motivul acestui comportament? Potrivit unor experți, UE se teme să lovească puternic, deoarece acest lucru îl va împinge pe Lukașenko în mâinile lui Putin. „Bătrânul” a devenit chiar atât de curajos încât nu răspunde la apelurile Angelei Merkel, care a încercat să îl contacteze, dar a primit în schimb un mesaj trimis de Putin, exprimând dorința Belarusului ca UE să nu intervină în afacerile sale interne. .

Un alt motiv posibil este neîncrederea pe care o are UE în proteste și dacă vor putea să se încheie cu succes. În mod clar, Europa nu crede că acest lucru se va întâmpla. Și există mai multe motive.

Unul dintre motive este începerea falsă a protestului. Da, a primit sprijinul Occidentului, dar nu are puterea de a efectua o lovitură de stat. Nu există un lider carismatic clar, nu există structuri organizaționale, nici o parte a puterii celor nemulțumiți și, cel mai important, nici o sarcină ideologică adecvată. În special, societatea bielorusă nu este nicidecum rusofobă.

În al doilea rând, Occidentul și-a atins limita de capacitate cu Rusia. Moscova a învățat cu siguranță lecția sa ucraineană și se apropie de ea foarte atent. Și evenimentele din Ucraina au afectat și țările vecine. Ele servesc drept amintire a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă o țară intră în haos complet și în războiul civil.

Traducere și editare: Tsanko Tsolov

Știri conexe

Angela Merkel: Lukașenko nu a vorbit încă cu niciun lider european

20 august 2020 | 21:05 | Agenția de știri FOCUS

Zhenmin Zhibao (China): China speră că Belarusul va putea menține stabilitatea politică și pacea socială

20 august 2020 | 20:06 | Agenția de știri FOCUS

AFP: Macron a propus ca UE să medieze criza din Belarus cu Rusia

20 august 2020 | 19:54 | Agenția de știri FOCUS

Kremlin: Există o intervenție străină directă și indirectă în Belarus

20 august 2020 | 14:42 | Agenția de știri FOCUS

RIA Novosti: Autoritățile din Belarus au deschis un dosar împotriva Consiliului de coordonare

20 august 2020 | 14:36 ​​| Agenția de știri FOCUS

Următoarea știre

Evenimente internaționale viitoare pentru 22 ianuarie (Agenția de știri FOCUS)

22 ianuarie 2021 | 08:01 | Agenția de știri FOCUS