Împărtășirea înseamnă grijă!

viața

Anorexia nervoasă nu este o chestiune de „alegere” sau un anumit mod de viață. Persoanele care suferă de așa-numita „tulburare de alimentație” au de fapt o problemă cu psihicul individului. Aceștia acordă prea multă importanță aspectului, determinând stima de sine, percepția de sine și evaluarea altora pentru ei ca indivizi, ceea ce îi definește ca indivizi dependenți.

Motivele care stau la baza dezvoltării anorexiei sunt strict individuale. Se știe că unele dintre ele pot fi o predispoziție genetică, cum ar fi sensibilitatea personalității, dar factorii legați de mediul familial, societatea și cultura în care se află individul sunt decisivi.

Pentru unii oameni, limitarea consumului de alimente și a greutății lor poate fi un mecanism de control al aspectelor vieții lor pe care cred că nu le pot afecta altfel. Astfel, aspectul lor se dovedește a fi cel mai important lucru de care depinde stima de sine. Anorexia este adesea o încercare deghizată de a exprima emoții care par prea neînțelese sau înfricoșătoare, cum ar fi durerea, stresul sau anxietatea.

Aplicarea unor diete prea stricte și exerciții fizice intense este adesea un semn al unei atitudini nesănătoase față de sine. O societate care impune un ideal de înfățișare de neatins, care include o figură și proporții nefiresc de subțiri pentru o femeie sau un corp perfect muscular pentru un bărbat, poate ajuta foarte mult la izolarea anorexiei ca o încercare de a atinge un astfel de sens atrăgător de „perfecțiune” sau o bună stimă de sine pentru care se străduiesc atât de mult oamenii care suferă de această afecțiune.

Atât femeile, cât și bărbații pot suferi de acest lucru, dar formele în care se manifestă problema stimei de sine sunt foarte diferite.

Diagnosticul de anorexie include factori importanți precum
aport excesiv de calorii și scădere mare în greutate într-o perioadă scurtă de timp; teama de a se îngrășa, în ciuda nevoii evidente pentru aceasta; percepția afectată a propriului corp, cum ar fi grăsimea, urâtul, inacceptabil; încredere sinceră că nu par niciodată suficient de slabi, suficient de buni, ceea ce în majoritatea cazurilor este complet contrar realității, acordând prea multă importanță aspectului, determinând stima de sine, percepția de sine și evaluarea celorlalți pentru ei ca indivizi.

În funcție de caz, semnele de avertizare ale unei potențiale tulburări alimentare pot fi multe, cum ar fi:

Simptome fizice: variații frecvente în greutate; ciclul menstrual neregulat sau lipsă; scăderea libidoului; ameţeală; senzație constantă de frig, chiar și pe timp cald; intoleranță alimentară frecventă; oboseală constantă; probleme de somn, letargie și tonus scăzut.

Simptome psihologice: se acordă prea multă atenție hranei, corpului și greutății; anxietate și iritabilitate în special în situațiile de alimentație; teama intensa de a se ingrasa; subponderalitate, legată de vârstă, sex și înălțime; depresie și anxietate; capacitate redusă de concentrare; gândire extremă în stilul „alb-negru”/„totul sau nimic”; percepția afectată a propriului corp; stima de sine scăzută și perfecționism; sensibilitate și vulnerabilitate atunci când vine vorba de aspectul lor; nemulțumire extremă și nerealistă față de sine ca persoană.

Simptome comportamentale: dieta; abuz de laxative, diuretice.; comportament compulsiv legat de corp și greutate; supraalimentare; lipsa de dorință de a mânca cu alte persoane; comportament antisocial; antrenament compulsiv sau excesiv; schimbări radicale în preferințele pentru anumite alimente; comportament ritualic sau compulsiv în prepararea și mâncarea alimentelor; auto-vătămare, abuz de substanțe sau tentative de sinucidere.

Riscurile anorexiei includ: anemie; protecție imună redusă, probleme digestive; lipsa ciclului menstrual sau neregulat; risc de insuficiență renală; osteoporoză; Probleme cu inima.

În cele mai grave cazuri, anorexia poate fi fatală.

Dacă bănuim că o persoană dragă suferă de anorexie, trebuie să fim foarte atenți și de susținere. Cu toate acestea, trebuie să avem în vedere că aceasta este o boală gravă și este influențată de factori psihologici, precum și că persoana nu este de vină pentru aceasta. Asistența profesională specializată este calea de a reveni la realitate și de a lua viața în propriile mâini, nu în mâinile anorexiei.