modul

Circumstanțele nu determină viziunea asupra lumii. Ne alegem atitudinea față de tot ceea ce se întâmplă în jur. Care este diferența dintre cineva care rămâne optimist în ciuda multor adversități și cineva care este supărat pe întreaga lume pentru că a ciupit degetul? Este vorba despre diferite modele de gândire.

Psihologia folosește termenul „distorsiune cognitivă”, care înseamnă o concluzie sau credință ilogică, părtinitoare, care distorsionează percepțiile realității, de obicei într-un mod negativ. Fenomenul este destul de frecvent, dar dacă nu știi ce este, nu este ușor să îl recunoști. În majoritatea cazurilor, acesta este rezultatul gândurilor automate. Sunt atât de firești încât nici măcar nu-ți dai seama că le poți schimba. Nu este surprinzător că mulți oameni acceptă trecerea unei evaluări ca un adevăr inalienabil.

Tendința cognitivă afectează grav sănătatea mintală și duce adesea la stres, depresie și anxietate. Dacă nu luați măsuri la timp, gândurile automate sunt fixate ca modele și pot afecta negativ comportamentul și logica luării deciziilor.

Oricine dorește să mențină un psihic sănătos trebuie să înțeleagă cum funcționează distorsiunile cognitive și cum afectează percepția noastră asupra lumii.

1. Gândire alb-negru

O persoană cu gândire dihotomică percepe lumea din poziția „fie/sau”, nu există o a treia cale. Bine sau rău, corect sau greșit, totul sau nimic. El nu admite că există aproape întotdeauna cel puțin câteva nuanțe de gri între alb și negru. Oricine vede persoane și evenimente din doar două părți refuză să accepte evaluări intermediare (și deseori cele mai obiective).

2. Personalizare

Persoanele cu acest tip de gândire tind să-și supraestimeze importanța și să ia multe lucruri personal. Comportamentul altor persoane este de obicei văzut ca o consecință a propriilor acțiuni sau fapte. Drept urmare, cei care tind să personalizeze își asumă responsabilitatea pentru circumstanțele externe atunci când, de fapt, nimic nu depinde de ele.

3. Simț exagerat al datoriei

Atitudinile în spiritul „trebuie”, „trebuie”, „trebuie” sunt aproape întotdeauna asociate cu distorsiuni cognitive. De exemplu: „Ar fi trebuit să vin la întâlnire mai devreme”, „Trebuie să slăbesc pentru a deveni mai atractiv”. Astfel de gânduri evocă sentimente de rușine sau vinovăție. Îi tratăm pe alții nu mai puțin emfatic și spunem ceva de genul: „Ar fi trebuit să sune ieri”, „ea îmi datorează acest ajutor pentru totdeauna”.

Oamenii cu astfel de credințe sunt adesea supărați, jigniți și supărați pe cei care nu și-au respectat așteptările. Dar, cu toată dorința noastră, nu suntem capabili să influențăm comportamentul altor persoane și cu siguranță nu merită să ne gândim că cineva „ar trebui” să facă ceva.

4. Catastrofă

Obiceiul este de a percepe fiecare problemă nesemnificativă ca un dezastru inevitabil. De exemplu, o persoană nu a trecut un examen și își imaginează imediat că nu va finaliza deloc cursul. Sau examenul este încă înainte, dar el „știe” dinainte că va eșua cu siguranță, pentru că așteaptă întotdeauna cea mai gravă - ca să spunem așa, catastrofa „timpurie”.

5. Exagerare

Cu această distorsiune cognitivă, tot ceea ce se întâmplă este umflat la proporții colosale. Cazul seamănă cu o catastrofă, dar nu atât de gravă. Cel mai bine este descris prin zicala „fă un elefant dintr-o muscă”.

6. Subevaluare

Cei care tind să exagereze cu ușurință subestimează importanța evenimentelor plăcute. Două distorsiuni opuse ajung adesea în același pachet. Oamenii cred: „Da, sunt promovat, dar doar puțin - asta înseamnă că nu sunt apreciat la locul de muncă.

7. Telepatie

Oamenii cu acest tipar de gândire își atribuie abilități psihice și cred că pot citi pe alții ca o carte deschisă. Sunt siguri că știu ce crede cealaltă persoană, deși ipotezele sunt rareori corecte.

8. Clarviziune

Așa-numiții „clarvăzători” încearcă să prezică viitorul, de obicei în lumina neagră. De exemplu, spun fără motiv că totul se va termina prost. Înainte de un concert sau o emisiune de film, ei spun de obicei: „Nu poți merge nicăieri, am o bănuială că biletele se vor epuiza în fața noastră”.

9. Generalizare

Tendința de generalizare înseamnă obiceiul de a trage concluzii dintr-unul sau două cazuri și de a nega că viața este prea dificilă pentru a trece la concluzii. Dacă un prieten nu vine la o întâlnire, nu înseamnă că, de obicei, este incapabil să-și îndeplinească promisiunea. Cuvintele „întotdeauna”, „niciodată”, „constant”, „de fiecare dată” se găsesc adesea în vocabularul unei persoane predispuse să facă o astfel de eroare cognitivă.

10. Amortizare

Aceasta este o formă extremă de gândire la tot sau la nimic, care se manifestă printr-o tendință de a devaloriza toate realizările, evenimentele, experiențele (inclusiv ale lor) și de a privi totul ca un negativ constant. O persoană cu astfel de stereotipuri ignoră de obicei complimentele și laudele.

11. Percepția selectivă

Tendința cognitivă, ca și cea precedentă, este obiceiul de a filtra tot felul de informații și de a alege afirmația „corectă”. De exemplu, o persoană citește recomandările școlii sau recomandările angajatorului, exclude toate lucrurile bune și devine obsedată de o singură critică.

12. Etichetare

Un tip de rezumat mai strict înseamnă că cineva se evaluează pe sine și pe ceilalți, de la caz la caz. Îi este mai ușor să se eticheteze automat ca eșec decât să recunoască dreptul cuiva de a face o greșeală.

13. Obiceiul de a da vina

Dezavantajul personalizării. În loc să jurați greșelile dvs., este mai convenabil să transferați vina asupra altora sau asupra unei situații neprevăzute.

14. Condiționarea emoțională

Acesta este numele percepției senzoriale eronate a realității. Dacă mă tem, atunci există o amenințare reală. Dacă arăt prost pentru mine, atunci sunt. Gândirea în acest fel poate indica o problemă gravă de sănătate mintală - inclusiv tulburarea obsesiv-compulsivă. De exemplu, o persoană se simte murdară, deși s-a scăldat de două ori în ultima oră.

15. Iluzia de a avea dreptate

Transformă punctul de vedere privat într-un fapt neschimbat și vă permite să ignorați opiniile și sentimentele altora. Acest lucru face foarte dificilă crearea și menținerea unor relații sănătoase.

16. Atribuire de auto-servire

Se exprimă în tendința de a ne atribui calități extrem de pozitive și de a nega orice participare la orice evenimente neplăcute sau nedorite. O persoană cu o astfel de gândire refuză să-și recunoască neajunsurile și este absolut sigură de propria sa infailibilitate.

17. Așteptarea unei „recompense divine”

Se manifestă în iluzia că puterile superioare vor aprecia mai devreme sau mai târziu victimele noastre. Sub influența sa, oamenii își neglijează interesele și nevoile în speranța că într-o zi vor fi recompensați pentru altruismul lor. Și din moment ce acest lucru nu se întâmplă niciodată, ei sunt copleșiți de furie și resentimente.

18. Iluzia schimbării

Rezidă în convingerea că ceilalți trebuie să se schimbe pentru a fi fericiți. Acesta este modul de gândire al unei persoane egoiste care insistă ca ceilalți să se adapteze la programul său sau cere partenerului său să nu poarte tricoul său preferat pentru că nu-i place.

19. Credința în dreptate

Fenomenul se exprimă în ideea unei lumi drepte în care fiecare primește ceea ce merită, deși în realitate acest lucru se întâmplă rar. Un exemplu de astfel de capcană de gândire este să te învinovățești pentru că ți-ai înșelat partenerul.

20. Iluzia controlului

Oricine crede că totul în lume este controlabil este revoltat de comportamentul altor persoane - pentru simplul motiv că nu poate fi influențat în niciun fel. O persoană obsedată de control poate da vina pe șef pentru performanțele slabe ale companiei, deși adevărata problemă poate sta în altă parte.

CUM SE CORECTĂ GÂNDURILE ȘI EDUCAȚIA

Probabil ați găsit cel puțin una dintre părtinirile cognitive enumerate. Poate că tu sau cineva pe care îl cunoști ai fost prins de mai multe ori. Vestea bună este că nu suntem atașați de ei pentru totdeauna.

Gândirea de modelare este variabilă: acest proces se numește restructurare cognitivă. Esența sa este că ne putem influența propriile emoții și acțiuni prin corectarea gândurilor noastre automate. Multe forme populare de terapie se bazează pe acest concept, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală și terapia comportamentală rațional-emoțională.

Dacă găsești una sau mai multe părtiniri cognitive în tine și simți că provoacă anxietate, depresie sau alte probleme psihologice, asigură-te că vezi un terapeut. Un profesionist cu experiență poate ajuta la transformarea atitudinilor negative în credințe mai constructive și inspiratoare.