slow

Poziția SF în ceea ce privește etichetarea alimentelor în Europa
Traducere și adaptare: Ognyan Varadinov

Slow Food a subliniat întotdeauna importanța transparenței în etichetarea alimentelor, astfel încât consumatorii să fie informați în mod corespunzător cu privire la calitatea, sănătatea și trasabilitatea a ceea ce consumă. Acest lucru le permite să ia decizii în cunoștință de cauză.

Slow Food salută Regulamentul (UE) 1169/2011, care simplifică legislația privind etichetarea alimentelor care necesită o etichetare clară, ușor de înțeles și lizibilă (paragraful 9 din Preambul). Tradus în 23 de limbi ale UE, se aplică tuturor statelor membre începând cu 13 decembrie 2014, cu excepția legii privind etichetarea produselor alimentare, care a intrat în vigoare la 13 decembrie 2016. Regulamentul se aplică tuturor produselor destinate utilizatorului final, inclusiv celor livrate de către unitățile de catering (restaurante, cantine, catering), precum și cele destinate livrării către unitățile de catering (articolele 1.3, 8.7). Statele membre individuale reflectă noile dispoziții din legislația lor.

Regulamentul se bazează pe unele obiective generale. Acesta își propune să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății și a intereselor consumatorilor și să promoveze libera circulație a alimentelor produse și introduse pe piață în conformitate cu legea. Mai întâi este indicată o listă de informații obligatorii care trebuie incluse pe etichetă (articolul 9).

Pe lângă informațiile solicitate în reglementările anterioare, sunt necesare și următoarele:
• numele alimentelor, lista ingredientelor, cantitatea netă;
• data durabilității minime sau data expirării
• condiții speciale de depozitare;
• numele sau numele și adresa operatorului comercial responsabil de informațiile indicate pe etichetă;
• conținutul de alcool al băuturilor care conțin peste 1,2% alcool;
• instrucțiuni de utilizare, fără de care ar fi dificilă utilizarea alimentelor;

Regulamentul 1169 introduce câteva cerințe noi, dintre care următoarele sunt de o importanță deosebită:

• Este necesară declarația nutrițională. Aceasta oferă consumatorilor date despre energie și valoare nutrițională. Eticheta include un tabel care conține șapte elemente (valoarea energetică, cantitatea de grăsimi, acizi grași saturați, carbohidrați, proteine, zaharuri și sare). Declarația nutrițională obligatorie poate fi completată cu o indicație a cantității uneia sau mai multora dintre următoarele substanțe: acizi grași mononesaturați și polinesaturați, amidon, fibre, vitamine și minerale, astfel cum sunt definite în anexa XIII la regulament.

• Regulamentul abordează, de asemenea, problema lizibilității etichetelor, menționând că aceasta este determinată de diferite elemente, inclusiv dimensiunea fontului, spațiere între litere și linii, lățimea fontului, culoarea fontului, raportul font-lățime, suprafața materialului și contrastul dintre tipărire și fundalul.

• Articolul 26 introduce cerința de a indica țara sau locul de origine, deoarece lipsa acestora poate induce în eroare consumatorul. Această cerință a fost extinsă la toate produsele locale, nu numai la carnea de vită așa cum prevede legea anterioară, ci și la ovine, capre, porc și păsări de curte. Regulamentul permite o evaluare ulterioară a indicației obligatorii a țării sau locului de origine pentru alte alimente, cum ar fi laptele și derivații din lapte, precum și carnea utilizată ca ingredient în alte alimente (articolul 26).

• Un alt element esențial nou pentru a obține o transparență mai bună este cerința de a indica tipul de ulei vegetal utilizat în lista de ingrediente (palmier, arahide etc.).

• Există, de asemenea, o cerință obligatorie pentru a indica alergenii potențiali, inclusiv în alimentele neambalate, cum ar fi cele oferite în restaurante sau cantine.

Data durabilității minime și data expirării

Noul regulament nu introduce nicio modificare a legii anterioare privind indicarea datei de durabilitate minimă sau a datei de expirare pe etichetele alimentelor.

Prin urmare, dispozițiile Directivei 2000/13/CE rămân în vigoare, impunând, cu unele excepții, indicarea datei durabilității minime a etichetelor de pe produsele alimentare ambalate pentru a include formularea „cel mai bun înainte”. Data durabilității minime ar trebui înlocuită cu „utilizarea de către” pentru alimentele ambalate care, din punct de vedere microbiologic, sunt deosebit de volatile și pot, după o perioadă scurtă de timp, să prezinte un pericol pentru sănătatea umană. Data de expirare trebuie indicată prin formularea „utilizați de către”.

Unele elemente noi sunt introduse ca parte a eforturilor Comisiei Europene de a reduce risipa de alimente. Comisia a lansat o serie de inițiative pentru a sensibiliza consumatorii să nu arunce alimente care pot fi consumate în continuare.

Merită menționat raportul consumatorului cu privire la interpretarea corectă a formulării „cel mai bun până” (indică data până la care alimentele își păstrează calitățile specifice) și „se utilizează până” (indică data până la care produsul poate fi consumat în siguranță).

Slow Food salută inițiativa de sensibilizare și transparență a consumatorilor în sectorul alimentar. Aceste probleme sunt reflectate în Comunicarea din 2013 privind alimentele durabile.

Regulamentul permite statelor membre să completeze legislația UE prin adoptarea de măsuri naționale pentru anumite tipuri sau categorii de alimente (articolul 39). Se pot adopta măsuri suplimentare pentru protejarea sănătății publice și a consumatorilor, prevenind frauda și concurența neloială, protejând drepturile de proprietate industrială și comercială, indicând originea și denumirile de origine înregistrate. Orice stat membru care dorește să prezinte o măsură națională trebuie să notifice Comisia cu privire la aceasta și să aștepte trei luni înainte de a o pune în aplicare, cu condiția ca avizul Comisiei să nu fie negativ.

În ciuda introducerii unor dispoziții noi semnificative în Regulamentul № 1169/2011, conform Slow Food, sunt necesare informații mai detaliate care să indice calitatea reală a alimentelor, care, la rândul lor, ar permite consumatorilor să ia decizii mai informate.

Pentru a oferi consumatorilor informații mai complete și transparente, Slow Food și-a lansat proiectul „Eticheta narativă”. Nu înlocuiește eticheta obligatorie, ci o completează prin furnizarea de informații suplimentare despre soiuri și rase, metode de creștere și prelucrare, origine, bunăstarea animalelor și sfaturi privind depozitarea și utilizarea.
Slow Food speră că:

• Comisia Europeană își va intensifica acțiunea cu privire la aplicarea articolului 26 din 13.12.2013, în legătură cu indicarea țărilor sau locurilor de origine a ovinelor, caprelor, porcilor sau cărnii de pasăre, precum și cu indicarea obligatorie a țării sau locul de origine al altor produse, cum ar fi laptele, alte tipuri de carne și cele utilizate ca ingredient în alte alimente.

• Statele membre, ca parte a activității lor legislative (articolul 39), vor consolida spiritul regulamentului și vor lua măsuri pentru a accentua calitatea produselor. În acest scop, Slow Food își propune proiectul „etichetă de poveste” și îl va disemina pe scară largă producătorilor europeni, oferind exemple practice despre modul în care produsele lor alimentare își pot recâștiga competitivitatea, subliniind autenticitatea lor prin etichetare.

Care este conceptul de calitate al Slow Food?

Adesea materialele de comunicare care însoțesc mâncarea sunt înșelătoare. Ele evocă asocieri cu picturi pastorale și metode tradiționale și oferă referințe vagi la gusturile vechi. Această descriere emoțională este departe de adevărata calitate a produselor în cauză. De multe ori produsele meșteșugărești sunt cele care suferă. Etichetele lor sunt perfect legale, dar le lipsesc detaliile specifice care subliniază importanța brânzeturilor de calitate, a biscuiților sau a cărnii uscate și oferă suficiente detalii despre originea lor și producătorii lor.

Deși asociațiile și instituțiile insistă să citească cu atenție etichetele înainte de a cumpăra, mulți consumatori sunt ori neglijenți în timp ce fac cumpărături sau, dacă sunt încă în căutarea unor informații suplimentare pe etichetă, nu găsesc suficiente detalii care să le permită să ia o decizie în cunoștință de cauză.

Potrivit Slow Food, calitatea unui produs alimentar este în primul rând o poveste care începe întotdeauna de la locul său de origine. Acesta poate fi locul în care specia este domesticită sau au apărut noi forme; locul în care soiul sau rasa s-a adaptat sau a evoluat în mod natural sau locul în care a fost dezvoltată o metodă de cultivare și prelucrare. Prin urmare, este necesar să se furnizeze informații despre condițiile naturale ale sitului, tehnicile de prelucrare, metodele de depozitare, comercializarea, sustenabilitatea mediului și, desigur, proprietățile senzoriale și nutriționale.

Acest concept de calitate, dezvoltat de Slow Food de peste 20 de ani de experiență în lucrul cu micii producători, este unul dintre aspectele care diferențiază cel mai mult asociația de alte organizații alimentare și agricole.

Eticheta narativă a Slow Food

Eticheta narativă constă dintr-o parte care este prezentă în toate tipurile de produse, cu informații care descriu „locul” în care apar produse cu caracteristici specifice. Zonele de producție și solul/clima lor specifice conferă produsului o identitate specială și proprietăți senzoriale care îl disting de celelalte. Eticheta se încheie cu „Sfaturi pentru consumatori”, care oferă detalii despre modul de păstrare și sugestii pentru consum.

Eticheta narativă conține, de asemenea, diverse alte date, în funcție de categoria alimentelor. De exemplu:
• etichetele pentru produsele vegetale descriu caracteristicile soiului, metodele de cultivare, combaterea buruienilor, irigarea. Dacă produsele sunt prelucrate, sunt prezentate detalii despre materiile prime utilizate și lanțul de producție.
• Etichetele de vin indică aspecte pe care niciun alt tip de etichetă nu le menționează, precum ajutoarele de prelucrare, detaliile podgoriilor și vinificația.
• Etichetele cu brânză indică rasa, metoda de creștere, nutriția (dacă hrana este produsă de producător sau este certificată fără OMG), zona de pășunat, bunăstarea animalelor ca rezultat al metodei de cultivare, metodele de prelucrare și maturarea produsului final.
Fundația Slow Food Biodiversity a lansat proiectul de etichetă narativă în 2011 și l-a testat pe aproximativ 70 de produse prezidiu din întreaga lume în 2012. Din 2013, lucrează cu producătorii prezidiului pentru a răspândi proiectul către producătorii europeni.

Exemplu de etichetă: Căpșuni din Tortona

Irigare
Irigarea localizată prin picurare este plasată sub stratul de nylon. Căpșunile necesită multă apă și, prin urmare, irigarea continuă pe tot parcursul perioadei de cultivare, cu intensitate variabilă.

Alegerea
Căpșunile sunt culese manual de la mijlocul lunii mai până la sfârșitul lunii iunie, numai după ce sunt complet coapte. Lucrarea necesită multă grijă pentru a evita rănirea fructului fragil.

Utilizare recomandată
Excelent pentru consum proaspăt sau folosit pentru deserturi și gemuri.

Caracteristici varietale
Tortona de căpșuni este de dimensiuni mici până la mijlocii, cu o aromă puternică și un gust dulce. Foarte delicat, cules dimineața și consumat în 48 de ore.

Zona de productie
Municipiul Tortona, la aproximativ 200 m deasupra nivelului mării.

Semințe
Semințele sunt reproduse și păstrate de membrii prezidiului. În fiecare an, producătorii pregătesc material de plantare, care este plantat între august și septembrie.

Creştere
Plantele de căpșuni sunt cultivate direct în pământ, asigurându-se proporția corectă de plante femele și masculi în fiecare parcela. Cu puțin timp înainte de coacere, căpșunile sunt acoperite cu paie pentru a le proteja de intemperii. Producătorii folosesc îngrășăminte (îngrășăminte chimice aplicate în conformitate cu reglementările regionale pentru agricultura integrată înainte de însămânțare și în timpul creșterii plantelor) luând în considerare tipul de sol și nutrienții folosiți de plantă. Această practică se desfășoară în perioadele cele mai adecvate pentru a menține sau îmbunătăți fertilitatea solului și pentru a evita concentrațiile inutile de îngrășăminte în sol și eliberarea de poluanți în apele subterane.

Zonă
Aproximativ 1.000 de kilometri pătrați

Prelucrarea la sol
Tratarea suprafeței și acoperirea cu huse din nailon pentru a preveni creșterea buruienilor.

Agrotehnică
Conform cerințelor regionale pentru agricultura integrată.