Dr. Snezhina Madzharska 21 noiembrie 2016 | 3

pentru

Acid acetilsalicilic este probabil unul dintre cele mai faimoase și utilizate în trecut și astăzi droguri. Pe lângă efectul său antiinflamator, obținut cu o doză de 375 până la 500 mg, este căutat în special efectul antiplachetar obținut cu o doză mai mică.

Se știe că administrarea acidului acetilsalicilic de la 75 la 100 mg pe zi sau în fiecare zi previne agregarea trombocitelor - un proces responsabil pentru formarea cheagurilor de sânge în creier și inimă, care poate provoca accident vascular cerebral sau infarct miocardic acut.

Cu toate acestea, prevenirea prin aspirină a accidentelor cardiace și cerebrale ascunde particularitățile sale, care trebuie evaluate de medic și pacient. În caz contrar, împreună cu beneficiile căutate, riscăm să provocăm o serie de efecte secundare.

Când vorbim despre prevenire, efectul aspirinei a fost dovedit secundar astfel, adică la pacienții cu cardiopatie ischemică stabilită (CHD) și boală cerebrovasculară (MSD). Cei care nu au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral anterior și nici o boală ischemică cardiacă sau boală cerebrovasculară nu au dovezi științifice că beneficiile administrării aspirinei depășesc riscurile.

Astăzi se știe că profilaxia cu aceste doze de acid acetilsalicilic are un efect benefic asupra protecție împotriva unui număr boli oncologice.

Care sunt riscurile administrării acidului acetilsalicilic?

Acidul acetilsalicilic în doză de 100 mg pe zi afectează nu numai funcția trombocitelor, ci și alte organe și sisteme, ceea ce face ca aportul său să fie dificil sau imposibil la unii oameni. Cea mai gravă problemă care poate apărea, cu o frecvență ridicată, este sângerări gastrointestinale, precum și sângerarea din organele interne. Această complicație prezintă un risc ridicat în:

  • Pacienți adulți, în special peste 80 de ani.
  • Persoanele cu boală de ulcer peptic deja stabilite și gastrită.
  • La combinarea aportului de aspirină cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Dacă este imposibil să se evite administrarea lor simultană, atunci ambele medicamente ar trebui să fie la aproximativ 8 ore distanță.
  • Când luați acid acetilsalicilic în combinație cu anticoagulante.
  • În caz de sângerare uterină în afara ciclului menstrual.
  • Înainte și imediat după operație.

Acidul acetilsalicilic poate duce la alte complicații care nu sunt legate de sângerare:

  • Reacții alergice la aspirină;
  • Tinnitus (tinitus);
  • Exacerbarea astmului alergic, alergiilor sezoniere;
  • Exacerbare la pacienții cu gută, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă congestivă;
  • Există rapoarte științifice care leagă utilizarea aspirinei de boala Crohn, colita neinfecțioasă și altele.

Având în vedere toate aceste date, recomandările pentru prevenirea secundară rămân fără îndoială. În ceea ce privește profilaxia primară, unii factori suplimentari, precum diabetul, colesterolul ridicat, fumatul, hipertensiunea, predispoziția familială, cresc riscul de infarct și accident vascular cerebral. Când se ia în considerare dacă se recomandă acid acetilsalicilic acestui grup, este important să se evalueze nu există sau nu există boli și afecțiuni însoțitoare, care poate fi agravată de aportul său.

Vârstă și sex au, de asemenea, o importanță considerabilă, având în vedere riscul mai mare la bărbați și vârstnici. Trebuie avut în vedere faptul că, atunci când luați acid acetilsalicilic cu vârsta peste 80 de ani, riscul de sângerare este mult crescut. De aceea, se recomandă profilaxia în grupa de vârstă 45-79 ani cu acid acetilsalicilic 75-100 mg pe zi sau 100-325 mg în fiecare zi, seara.

Pentru a preveni efectele secundare ale aspirinei ajută și forma comprimatului enterosolvent, care se folosește astăzi și este mai blând cu stomacul. Indiferent de grupul din care aparține pacientul, trebuie clar definit dacă profilaxia aplicată va fi pentru o perioadă limitată de timp sau „pentru viață”. Dacă este posibil, la discreția medicului, este bine să nu mai luați acid acetilsalicilic cât mai curând posibil.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.