Efectele fiziologice și psihologice ale consumului de tutun se datorează nicotinei.

utilizării

Principalele efecte sunt:

• ritm cardiac crescut;
• creșterea tensiunii arteriale;
• eliberarea de adrenalină în organism;
• creștere de energie, veselie și dispoziție îmbunătățită.

La ceva timp după ce a fumat ultima țigară, nivelurile de dopamină și adrenalină scad, lăsând fumătorul ușor iritat și având nevoie de o nouă doză de nicotină.

După administrarea nicotinei, se simte de obicei așa-numita „lovitură”, care se datorează efectului său stimulator asupra glandelor suprarenale și, ca urmare, eliberării de epinefrină (adrenalină). Această cursă de adrenalină stimulează organismul, ducând la o eliberare bruscă de glucoză, precum și la o creștere a tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a respirației.

Nicotina suprimă, de asemenea, producția de insulină de către pancreas, provocând fumătorilor hiperglicemie ușoară. În plus, nicotina conduce indirect la eliberarea de dopamină în părți ale creierului care controlează plăcerea și motivația.

Această reacție este observată și la consumatorii de droguri (cum ar fi cocaina și heroina) și se crede că stau la baza senzațiilor pe care fumătorii le caută în mod activ. În același timp, nicotina poate avea un efect sedativ, în funcție de nivelul de excitare nervoasă a fumătorului, precum și de cantitatea luată.

Utilizarea prelungită a nicotinei duce la dezvoltarea toleranței. Nicotina este metabolizată relativ repede și dispare din organism în câteva ore. Din acest motiv, o parte din toleranță se pierde noaptea și fumătorii raportează adesea că primele țigări ale zilei sunt cele mai puternice sau „cele mai bune”. Toleranța progresează odată cu dezvoltarea zilei, iar la sfârșitul acesteia țigările au o influență mai mică.

Când nicotina intră în plămâni, aceasta este transportată prin sânge la creier în aproximativ 10 secunde. Ca urmare a efectului său asupra celulelor creierului, sunt eliberate substanțe - neurotransmițători care afectează comportamentul uman. Nicotina afectează și sistemul nervos periferic prin creșterea tensiunii arteriale și accelerarea ritmului cardiac. La doze mai mari, nicotina poate avea, de asemenea, un efect depresiv, caracterizat printr-o slăbire a atenției și o scădere a concentrației. Constricția vaselor de sânge este exprimată extern în paloare, iar alimentarea cu sânge deteriorată a pielii determină îmbătrânirea mai rapidă. Nicotina afectează, de asemenea, mușchii scheletici, provocând un tremur ușor, dar vizibil.

Efectul nicotinei asupra activității nervoase mai mari nu este unilateral. Pe de o parte, aproape toate studiile arată că are un efect excitant, dar pe de altă parte, fumătorii sunt cunoscuți pentru a percepe țigările ca un mijloc de a-i ajuta să suprime nervozitatea și stresul. Această contradicție se numește paradoxul Nesbit.

Fumătorii lipsiți de nicotină își reduc foarte mult performanța intelectuală și fizică. La majoritatea oamenilor, aceste plângeri dispar complet la câteva luni după oprirea utilizării, deși dorința de țigară rămâne uneori pentru un timp mult mai lung.