Ce înseamnă sensibilitatea la insulină?

sensibilitatea insulină

Ce înseamnă sensibilitatea la insulină?

Sensibilitatea la insulină este un termen folosit pentru a specifica cantitatea de insulină necesară pentru a absorbi o anumită cantitate de glucoză din sânge. Sensibilitatea la insulină este un factor major în corpul uman.

Pancreasul (organul care controlează zahărul din sânge) secretă insulină ca răspuns la niveluri ridicate de zahăr din sânge, iar celulele (mușchi și grăsimi) absorb zahărul din sânge stimulat de insulină.

Sensibilitatea la insulină este relația dintre cantitatea de insulină care trebuie sintetizată pentru a depune o anumită cantitate de glucoză. Aveți o bună sensibilitate la insulină dacă trebuie să sintetizați o cantitate mică de insulină pentru a depune o anumită cantitate de glucoză și sunteți rezistent la insulină dacă trebuie să sintetizați o cantitate mare de insulină pentru a depune aceeași cantitate de glucoză.

Sensibilitatea bună la insulină este importantă pentru sănătatea dumneavoastră, în timp ce rezistența la insulină este un factor de risc major pentru dezvoltarea diabetului de tip 2.

Tipuri de sensibilitate la insulină

Există trei tipuri principale de sensibilitate la insulină; periferice, hepatice și pancreatice.

Sensibilitatea la insulină periferică indică măsura în care celulele musculare și grase din țesutul periferic pot absorbi glucoza; pe cont propriu (mușchii pot absorbi glucoza prin contractare) sau atunci când sunt stimulați de insulină. Incapacitatea lor de a face acest lucru este cea mai cunoscută formă de rezistență la insulină.

Rezistența la insulină hepatică este asociată cu procesul de gluconeogeneză sau cu producerea de zahăr din sânge nou. Procesele inflamatorii împiedică de obicei insulina să funcționeze în ficat provocând rezistență la insulină, iar insulina nu poate spune ficatului să „nu mai” producă glucoză.

Sensibilitatea pancreatică la insulină este funcționarea celulelor care secretă insulină, așa-numitele celule beta. Dacă sunt deteriorate și nu pot funcționa, se poate dezvolta rezistență la insulină. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în cazurile de diabet de tip 1 (insulină insuficientă) sau fibroză chistică (când funcția celulelor beta este literalmente blocată).

Sensibilitatea la insulină este un indicator al eficienței în care organismul folosește insulina pentru a reduce nivelurile crescute de glucoză din sânge, cu o eficiență mai mare care duce la o bună sensibilitate la insulină și o eficiență scăzută care duce la rezistența la insulină. Atunci când capacitatea organismului de a utiliza insulina pentru a reduce nivelul glucozei scade, apare diabetul de tip 2.

Se consideră că sensibilitatea la insulină se deteriorează odată cu vârsta, deși acest lucru se poate datora stilului de viață mai mic decât vârsta. Activitatea sportivă ajută foarte mult la îmbunătățirea sensibilității la insulină și este la fel de eficientă la tineri și bătrâni.

Exercițiile fizice sunt recomandate persoanelor în vârstă pentru a îmbunătăți metabolismul glucozei.

Supraponderabilitatea și sensibilitatea la insulină sunt direct legate, deoarece persoanele cu sensibilitate la insulină afectată au mai multe grăsimi corporale. Cu toate acestea, stilul de viață este extrem de important, deoarece există cazuri de îmbunătățire a sensibilității la insulină fără a pierde în greutate.

Exercițiu pentru o mai bună sensibilitate la insulină

Exercițiu aerob (de ex. Alergare)

Exercițiul aerob, sau pe care îl puteți efectua pentru o lungă perioadă de timp, îmbunătățește semnificativ sensibilitatea la insulină prin creșterea cantității de glucoză pe care celulele o iau. S-a demonstrat că exercițiul aerob în sesiuni de aproximativ 25-60 de minute în decurs de 3-5 zile crește dramatic sensibilitatea la insulină. Dacă le faceți mai mult de 5 zile, puteți asigura o îmbunătățire semnificativă și pe termen lung a sensibilității la insulină. Cu toate acestea, această îmbunătățire nu este însoțită neapărat de pierderea în greutate. Pierderea în greutate este o combinație de dietă și exerciții fizice, în timp ce îmbunătățirea sensibilității la insulină poate avea loc fără modificări ale dietei.

Sunt necesare cel puțin 12 săptămâni de exerciții aerobice ușoare pentru a îmbunătăți sensibilitatea la insulină la ficat. Studiile arată că, pentru o perioadă mai scurtă decât aceasta, nu apar modificări.

Exercițiu anaerob (de ex. Antrenament de forță)

Antrenamentul de forță, cum ar fi ridicarea greutății, este asociat nu numai cu creșterea masei musculare, ci și cu o sensibilitate mai bună la insulină.

La persoanele cu toleranță slabă la glucoză, este recomandabil să faceți mai multe serii dintr-un singur exercițiu decât unul singur; intensitate mai mare decât moderată.

Ideea principală a antrenamentului de forță este dorința ta de a avea o masă musculară slabă care se contractă regulat și absoarbe glucoza. Cu cât masa musculară este mai bună, cu atât sensibilitatea la insulină este mai bună.

Suplimentare

Gama de suplimente promițătoare care îmbunătățesc în mod eficient sensibilitatea la insulină este în creștere. Fie acționează direct asupra celulelor prin exacerbarea directă a sensibilității lor (de exemplu, resveratrol și carnitină), fie prin blocarea, întârzierea aportului de carbohidrați (de exemplu, catechinele din ceaiul verde și acidul clorogenic).

Pentru a vă îmbunătăți sensibilitatea la insulină, utilizați unii dintre acești compuși în combinație cu exercițiile fizice și dieta pentru rezultate optime.

Nu uitați să mă urmăriți pe Instagram

și îmi place pagina mea de Facebook