El răspunde la întrebarea Mariei Popova

copilul

Anomaliile congenitale ale fătului sunt defecte morfologice ireversibile manifestate la naștere. Factorii externi care îi determină (fizici, chimici) se numesc dismorfogeni. Radiațiile ionizante, inclusiv razele X, se numără printre cei mai cunoscuți factori teratogeni. Iradierea unei femei gravide poate duce la moarte fetală, efecte malformative, tulburări de creștere și anomalii genetice. Dezvoltarea fetală poate fi împărțită în dezvoltarea ovulului fertilizat înainte de implantare - 9 zile, perioada de organogeneză (din a 10-a zi până în a 10-a săptămână și creșterea fătului din a 3-a lună până la naștere. În funcție de stadiul sarcinii radiația poate duce la diverse leziuni. Efect letal - o doză de 3,5 până la 4 Gy este suficientă pentru a provoca avortul în majoritatea cazurilor.

Efect malformativ - doze de peste 2,5 Gy pe pelvisul gravidei, duc la microcefalie cu întârziere mentală semnificativă atunci când sunt iradiate între săptămâna a 4-a și a 11-a de sarcină. Iradierea între săptămâna a 11-a și a 19-a duce la aceeași pagubă într-o măsură mai mică. Teratogeneza preconizată la doze de 0,01 Gy este de 50.000 de malformații spontane la 1 milion de sarcini, ceea ce face dificilă determinarea efectului teratogen al dozelor mici.

Tulburări de dezvoltare - s-a constatat că copiii care sunt iradiați în uter în doze peste 1 Gy (date de la Hiroshima și Nagasaki) rămân în urmă în creștere.

Conform regulilor bunei practici medicale, examinarea cu raze X a abdomenului și pelvisului mic în timpul sarcinii poate fi efectuată numai după concluzia medicală explicită că fără o astfel de examinare nu se poate lua o decizie medicală adecvată în interesul mamei și al fătului. O astfel de examinare se efectuează după consimțământul explicit scris al femeii însărcinate în documentația spitalului. În obstetrică, razele X ale pelvisului sunt luate cel mai adesea pentru a măsura dimensiunea canalului nașterii osoase pentru a determina compatibilitatea dintre pelvis și făt.