CE ESTE O FISURĂ ANALĂ?

Aceasta este o plagă (fisură, ragada) cu o lacrimă ovală localizată pe piele în zona deschiderii anusului. De obicei provoacă dureri severe și sângerări în timpul defecației. Boala este frecventă în populație și este adesea confundată cu alte boli care provoacă dureri și sângerări în această zonă, cum ar fi hemoroizii.

anala

Leziuni anale pot apărea la orice vârstă și afectează în mod egal bărbații și femeile. Cele mai multe (85-90%) se află în zona liniei medii posterioare (până la coccis) și la 10-15% dintre persoanele de pe linia anterioară inversă (către organele genitale) a anusului. Un număr mic de pacienți prezintă fisuri atât în ​​părțile anale anterioare, cât și posterioare. Ragadurile localizate în altă parte (lateral) sunt de obicei un semn al unei alte boli (vezi mai jos) și vor fi discutate în continuare.

Care sunt simptomele fisurii anale?

Simptomele tipice ale ragadei anale sunt durerea și sângerarea din anus. Pacienții raportează dureri severe în timpul și în special după defecare, care durează de la câteva minute la câteva ore. Există adesea o descărcare de sânge roșu aprins din anus, care poate fi văzut pe hârtie igienică sau pe scaun. Între defecții, pacienții cu fisuri anale sunt de obicei asimptomatici. Mulți pacienți se confruntă cu frica și încearcă să evite actul de defecare.

CARE ESTE CAUZA APARIȚIEI FISURII ANALE?

Trauma este cea mai frecventă cauză a integrității afectate a stratului superficial al anusului și a fisurii ulterioare. Constipația însoțită de scaune dure este printre cele mai frecvente apariții de către pacienți sau, în cazuri rare, tulpinile multiple opuse în diaree. Durerea anală duce la strângerea involuntară a mușchilor sfincterului și la reducerea fluxului de sânge în zona rănită, perturbând astfel vindecarea rănilor. Actele ulterioare de defecare duc la mai multă durere, mai mult spasm anal, reducerea fluxului sanguin în zonă și ciclul se repetă. Strategiile de tratament vizează întreruperea acestui ciclu pentru a stimula vindecarea ragadei.

Fisurile anale pot fi acute (câteva zile de la începutul până la a șasea săptămână) sau cronice (reclamațiile sunt mai vechi de 8-12 săptămâni). Erupțiile acute apar cu o fisură moale în anus, în timp ce cele cronice sunt adânci și au marginile dure ridicate. Fisurile cronice sunt mai dificil de tratat și pot avea o proeminență externă care se extinde de la anus ca marker al pielii și țesut suplimentar chiar în canalul anal numit papilă hipertrofiată.

Destul de des, fisurile anale sunt diagnosticate greșit ca hemoroizi de către pacienți sau medici fără experiență în coloproctologie. Motivul pentru aceasta este simptomele similare care manifestă cele două boli. Această întârziere a diagnosticului poate ajuta la cronicizarea fisurilor acute și, astfel, poate complica tratamentul acestora. În unele cazuri, diagnosticarea greșită a fisurii anale poate duce la alte boli nedetectabile și netratate, cum ar fi infecții grave sau chiar cancer. Aceste cauze rare ale rupturii anale includ afecțiuni inflamatorii și anumite infecții anale sau tumori, cum ar fi boala Crohn, colita ulcerativă, sifilisul, tuberculoza, leucemia, HIV/SIDA sau cancerul anal. Aceste boli provoacă răni atipice care sunt în afara liniei mediane (anterioare sau posterioare), numeroase, nedureroase sau care nu se ameliorează după un tratament adecvat.

TRATAMENTUL NEOPERATIV AL FISURILOR ANALE

Majoritatea pacienților cu fisuri anale nu sunt supuși unei intervenții chirurgicale în timpul tratamentului. Cel mai adesea, recomandările pentru fisura anală acută sunt realizarea unor scaune mai moi, modelate și voluminoase consumând alimente bogate în fibre, precum și utilizarea suplimentelor suplimentare (în total 25-35 grame de fibre pe zi). Creșterea aportului de apă și unele laxative ușoare pot fi necesare pentru a crește peristaltismul intestinal și pentru a ajuta procesul de vindecare. Anestezicele locale, cum ar fi lidocaina, sunt utilizate pentru durerile anale și o baie caldă timp de 10-20 de minute de mai multe ori pe zi (în special după defecare) are un efect calmant și ajută la relaxarea mușchilor anali. Analgezicele narcotice provoacă constipație și nu sunt recomandate în tratamentul fisurilor anale. Acest tratament non-chirurgical duce la vindecare în mai mult de jumătate din fisurile acute, cu aproape niciun efect secundar.

Alte medicamente pot fi prescrise atunci când pacientul are un ragad cronic, acestea ajută la relaxarea mușchilor sfincterului anal. Coloproctologul va discuta cu dvs. beneficiile și efectele secundare ale fiecăruia. Fisurile cronice sunt, în general, mai dificil de tratat, iar chirurgul dumneavoastră vă poate sfătui cu privire la operație, fie ca tratament inițial, fie ca alegere după încercarea de tratament medical.

Majoritatea fisurilor anale nu necesită intervenție chirurgicală, dar fisurile cronice sunt mai dificil de tratat, iar tratamentul chirurgical poate fi cea mai bună opțiune. Scopul operației este de a ajuta mușchiul sfincterului anal să se relaxeze, ceea ce reduce durerea și crampele, aportul de sânge și permite vindecarea fisurii. Opțiunile chirurgicale includ injectarea toxinei botulinice (Botox®) în sfincterul anal sau tăierea chirurgicală a părții interioare a sfincterului anal (sfinctectomia laterală stângă). Coloproctologul specialist vă va sugera cel mai bun tratament și va discuta despre riscurile intervenției chirurgicale. Ambele tipuri de intervenții chirurgicale sunt de obicei efectuate ca proceduri de o zi sau două zile.

PROGNOSTIC DUPĂ TRATAMENTUL DE SUCCES

Majoritatea pacienților se pot întoarce la muncă și pot reveni la activitățile zilnice la câteva zile după operație. Vindecarea completă după tratament medical și chirurgical poate dura 6 până la 10 săptămâni. Chiar și atunci când durerea și sângerarea scad, este important să mențineți o igienă anală bună și să mâncați o dietă bogată în fibre. Continuarea constipației cu scaune dure sau mișcările intestinale repetate duc la spasme ale mușchiului anal intern și pot întârzia vindecarea.

Injecțiile cu Botox® au succes în tratamentul pacienților cu fisură anală cronică în 50% până la 80% din cazuri.

Sfinctectomia laterală stângă dă rezultate pozitive la peste 90% dintre pacienți. Deși rară, această procedură poate afecta capacitatea pacientului de a controla pe deplin flatulența sau fecalele.

Fisurile reapar deseori. Ragada vindecată poate reapărea după constipație însoțită de scaune cu consistență dură sau traume.

Alte boli inflamatorii intestinale (HCC, boala Crohn), infecții sau tumori anale pot provoca simptome similare cu fisurile anale. Dacă fisura nu se îmbunătățește odată cu tratamentul, este important să continuați cercetarea și specialistul să se gândească la o altă boală.

FISURA ANALĂ POATE CAUZA CANCERUL

Tampoanele anale nu cauzează sau cresc riscul de cancer de colon. Uneori, evoluția mai severă a bolii poate semăna cu această boală gravă. Chiar și atunci când ragada este complet vindecată, coloproctologul vă poate îndruma să efectuați anumite teste și teste invazive, cum ar fi o colonoscopie, pentru a exclude alte cauze ale sângerării rectale.

CE ESTE UN COLOPROCTOLOG?

Chirurgii colorectali sunt specialiști în tratamentul chirurgical și non-chirurgical al bolilor de colon, rect și anus.