Doar până la sfârșitul anului, până la 12.000 de oameni ar putea muri în fiecare zi din cauza foametei legate de pandemie, potrivit estimărilor ONU

foamea

Lumea se îndreaptă spre o criză umanitară fără precedent din cauza penuriei de alimente.

Până la 132 de milioane mai multe persoane decât se estimase anterior ar putea fi afectate anul acesta. Creșterea nu este exclusă și poate fi de peste trei ori mai mare decât oricine în acest secol. Pandemia de coronavirus a perturbat lanțurile de aprovizionare cu alimente, a împiedicat economiile și a degradat puterea de cumpărare a consumatorilor. Potrivit unor estimări, până la sfârșitul anului, coronavirusul va provoca mai multe decese din cauza foametei decât din cauza bolii în sine, a spus Bloomberg într-un comunicat.

Dar ceea ce face ca situația să fie de neegalat este că creșterea uriașă are loc într-un moment de excedente alimentare enorme la nivel mondial. Tendința este prezentă în fiecare parte a globului.

Covid-19 a evidențiat unele dintre cele mai mari inegalități din lume. În plus, boala a devenit o forță determinantă pentru cine va mânca și cine nu, subliniind diferențele sociale dintre țări, în timp ce cei mai bogați continuă să se bucure de o creștere rapidă a stării lor. Milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă și nu au avut suficienți bani pentru a-și hrăni familiile, deși au fost alocate miliarde de stimulente guvernamentale, contribuind la creșterea record a valorilor mobiliare din întreaga lume.

Pe lângă dificultățile economice, blocadele și întreruperea lanțurilor de aprovizionare au creat, de asemenea, o problemă serioasă pentru distribuția alimentelor. Abandonarea bruscă a restaurantelor, care în locuri precum Statele Unite reprezintă mai mult de jumătate din mâncare, înseamnă că fermierii trebuie să toarne lapte și să arunce ouăle, deoarece nu își pot redirecționa cu ușurință produsele către magazine sau persoane care au nevoie .

Don Cameron de la Terranova Ranch din California va primi o lovitură financiară de 55.000 de dolari anul acesta pentru recolta sa de varză. Aproape jumătate din această sumă, 24.000 de dolari, este rezultatul deciziei sale de a dona o parte din produsele sale unei bănci locale de alimente după dispariția clienților săi obișnuiți. Cameron trebuie să plătească salariile oamenilor care au recoltat recolta și au încărcat-o pentru transport. El a trebuit chiar să acopere costurile găleților și peletelor pentru a putea muta producția. Ar fi mult mai ieftin pentru el să-l lase să putrezească în câmp.

"Știm că alte părți ale țării au nevoie de ceea ce avem aici", a spus el. Dar infrastructura nu a fost creată, din câte știu eu, pentru a permite acest lucru să se întâmple. "Sunt momente când mâncarea este disponibilă, dar din cauza logisticii nu își găsește casa", a spus Cameron. El a trebuit să distrugă 50.000 de tone de produse, deoarece băncile locale de alimente nu puteau lua o cantitate infinită de varză.

Conform estimărilor inițiale ale ONU, în cel mai rău scenariu, aproximativ o zecime din populația lumii nu va avea suficientă hrană anul acesta. Efectele nu se vor termina doar cu foamea, întrucât milioane de alții din întreaga lume se vor simți nesiguri în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente într-o formă sau alta, inclusiv incapacitatea de a-și permite o dietă sănătoasă, ceea ce la rândul său duce la probleme de sănătate.

Efectele crizei din acest an vor fi de durată. Chiar și în cel mai bun caz, ONU prezice că foametea va crește în următorul deceniu din previziunile pre-pandemice. Până în 2030, numărul persoanelor subnutrate din lume va ajunge la 909 milioane, comparativ cu 841 milioane din estimările anterioare COVID-19.

Numai până la sfârșitul anului, până la 12.000 de oameni ar putea muri în fiecare zi din cauza foametei legate de pandemie. Acest lucru ar putea fi mai mult decât victimele virusului în sine, estimează ONG-ul Oxfam International. Valorile se bazează pe un salt de peste 80% în numărul persoanelor cu risc de foamete în criză.