Conf. Dr. Vanya Nedkova

influența

?Nutriția naturală (alăptarea) este o modalitate indispensabilă de a furniza hrana ideală pentru creșterea și dezvoltarea normală a sugarului, este o parte integrantă a procesului de reproducere cu consecințe importante pentru sănătatea maternă?, Conform Strategiei globale pentru sugari și copii mici Organizația pentru nutriție (OMS).
Documentul OMS subliniază necesitatea stimulării alăptării, încurajării mamelor, sprijinului din partea instituțiilor sanitare și guvernamentale și solicită beneficii pentru femeile care alăptează.

UNICEF recomandă, de asemenea, o dietă complet naturală în primele șase luni după naștere.
BF exclusiv este definit ca o hrănire în care sugarul primește doar lapte matern sau donator, fără lichide sau alimente, cu excepția picăturilor și siropurilor care conțin vitamine, minerale sau medicamente.

Consiliul de experți al OMS, după prelucrarea dovezilor științifice disponibile, nu a modificat durata recomandată a nutriției naturale.
Academia Americană de Pediatrie din declarația sa oficială din acest an recomandă, de asemenea, o dietă complet naturală timp de șase luni și alăptarea continuă cel puțin până la sfârșitul primului an de viață.

Crearea formulelor a provocat o „revoluție” în alăptare. Alăptarea a fost înlocuită cu suzete peste tot. Deși laptele matern servește drept reper în producția de formulă, acestea nu au proprietățile biologice ale laptelui matern și acest lucru duce la o serie de efecte adverse. Opinia experților OMS conform căreia „laptele matern oferă bebelușului cel mai bun început în viață”. ar trebui să fie înțelese atât de mame, cât și de medici și asistente care oferă sfaturi cu privire la nutriția copiilor.

Tendința de reducere a alăptării a fost observată după primul război mondial. A apărut în Statele Unite și apoi în Europa de Vest.
În 1911? 58% dintre copiii din Statele Unite sunt alăptați până la vârsta de 12 luni.
În 1946? doar 46% sunt alăptați.
În 1966? 18% sunt alăptați.
Tendința favorabilă revenirii nutriției naturale a apărut în țările scandinave în anii '80.

Alăptarea are tradiții vechi de secole în țara noastră. Kliment Ohridski mai învață că „un copil lipsit de laptele matern este orfan” (Bratanov 78).
În 30-40 de ani, alăptarea a fost o practică răspândită în țara noastră.
Un studiu al prof. L. Bakalova și asociații din 1958 arată că 12,5% dintre copii sunt hrăniți artificial.
În 1976. procentul copiilor hrăniți artificial din Sofia a ajuns la 50,2%/L.Trifonova, 76 /.
În 1979? 66% dintre mame își hrănesc copiii artificial înainte de vârsta de 6 luni (Krasteva 88, Doichinova 81).

Principalele probleme de nutriție ale populației bulgare
? Sugari ? prevalență scăzută a? exclusiv? alăptarea și practicarea abordărilor de hrănire necorespunzătoare care afectează negativ sănătatea, creșterea și dezvoltarea sugarilor.
? Practica hrănirii sugarilor în Bulgaria nu îndeplinește recomandările acceptate la nivel internațional.
? În timp ce recomandările OMS sunt ca bebelușii să fie „exclusivi” până în luna a 6-a. alăptarea, în țara noastră se dă apă după naștere, iar la sfârșitul lunii a 2-a se introduc sucuri de fructe.
? Acest lucru reduce consumul de lapte matern și are un efect negativ asupra stării nutriționale și a imunității sugarului.
? Din cauza ignoranței sau a lipsei de fonduri, unele mame introduc lapte timpuriu de vacă în dieta sugarului, ceea ce creează un risc de alergii și anemie feriprivă.

Avantajele alăptării și impactul acesteia asupra sănătății copilului:
Factorii antiinfecțioși ai laptelui matern:

  • Imunoglobuline A, M, G.
  • Lizozimă? lizează cochilia microorganismelor.
  • Lactoferina? oferă protecție împotriva E. Coli.
  • Completa? facilitează fagocitoza Gr. (-) bacterii.
  • Interferon? inhibă dezvoltarea virusurilor.
  • Ribonuclease? degradează ARN-ul virusurilor.
  • Factorul Bifidus? factor protector împotriva infecțiilor sistemului digestiv.

    Tipul dietei

    Astm

    Dermatita atopica

    Rinită alergică

    Copii alăptați exclusiv timp de 4 luni sau mai mult

    Copiii alăptați pentru o perioadă mai scurtă de timp

    FIG. 1. Risc de diaree în funcție de tipul dietei la sugarii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, Filipine

    Sursă: Popkin BM, Adair L, Akin JS, Black R și colab. Alăptarea și morbiditatea diareică. Pediatrie, 1990, 86 (6): 874-882.

    Se vede că copiii care nu sunt alăptați suferă de diaree de 17 ori mai des.


    FIG. 2. Riscul relativ de deces din cauza infecțiilor respiratorii la copiii din America Latină după vârstă și alăptare

    Sursa: Betran AP, de Onis M, Lauer JA, Villar J. Studiu ecologic al efectului alăptării asupra mortalității infantile în America Latină. BMJ, 2001, 323: 1-5.

    FIG. 3 Alăptarea reduce incidența obezității la copii la copii cu vârsta de 5 și 6 ani, Germania

    Sursa: von Kries R, Koletzko B, Sauerwald T și colab. Alăptarea și obezitatea: studiu transversal. BMJ, 1999, 319: 147-150.

    S-a dovedit că, cu laptele matern, sugarul primește cantități adecvate de apă pentru nevoile sale și nu este necesar un aport suplimentar de lichide. Laptele matern conține 88% apă și puțină sare. Aportul de apă și alte fluide cu valoare nutritivă scăzută crește riscul de malnutriție și reduce volumul aportului de alimente.

    Strategia globală a OMS pentru nutriția sugarilor și copiilor sprijină alăptarea exclusivă în primele 6 luni și nu recomandă aportul suplimentar de lichide în prima jumătate a anului. În cazurile în care alăptarea nu este posibilă, treceți la hrana cu formulă.

    Bulgaria s-a alăturat Săptămânii Mondiale a Alăptării - 1-7 august 2006.
    Pentru prima dată, agențiile guvernamentale, părinții, medicii, ONG-urile, mass-media și sectorul privat se ajută reciproc să sprijine alăptarea. Scopul este de a atrage atenția publicului asupra beneficiilor alăptării pentru bebeluș, mamă și societate. Sunt evidențiate problemele cu care se confruntă mamele în timpul alăptării și factorii care împiedică alăptarea cu succes în țara noastră. Au fost identificați pași specifici pentru a crea un mediu favorabil alăptării.