factor risc

Poate că v-ați trezit în toiul nopții și ați fost înfometat brutal. Dacă acest lucru se întâmplă des, este posibil să suferiți de așa-numitul. sindromul alimentar de noapte. A fost descris pentru prima dată într-un grup de pacienți care nu simțeau foame dimineața, dar au petrecut noaptea în fața frigiderului. De asemenea, raportează probleme de somn. Pentru acest sindrom, s-a demonstrat că, la fel ca în cazul supraalimentării sistemice, există un risc de obezitate. Deși nu mâncați excesiv seara, acest aliment apare ca un plus de calorii, care nu sunt compensate de cheltuieli energetice mai mari.

Care sunt simptomele sindromului alimentar de noapte? O trăsătură distinctivă a afecțiunii este timpul în care se obține cea mai mare parte a aportului zilnic de energie. Oamenii care hrăniți în principal seara, aproape că nu mănâncă în timpul zilei. Aportul lor principal de energie este între 20 de ore și 6 ore dimineața.

Nu este neobișnuit să se ridice noaptea pentru un mic mic dejun de susținere. Foarte des mâncatul noaptea este însoțit de alte afecțiuni precum depresie și insomnie, care afectează semnificativ calitatea vieții. Se pare că sindromul alimentar de noapte este cauza altor două tipuri de tulburări - depresia și insomnia.

Consumul de noapte afectează, de asemenea, starea generală de sănătate. S-a dovedit că o dietă sistematică noaptea, după 22 de ore, crește de multe ori riscul de obezitate. A fi la rândul său supraponderal este un factor de risc pentru deblocarea unui număr boli cronice cum ar fi hipertensiunea arterială (hipertensiune arterială), accidente vasculare - atac de cord și alte boli de inimă, diabet de tip 2 și artrită. A fi supraponderal este, de asemenea, un factor de risc pentru boală - apneea în somn. Aceasta este o boală gravă care poate perturba grav somnul noaptea.

Cauzele sindromului. Majoritatea studiilor din acest domeniu arată că principalele cauze sunt hormonale. S-a constatat că persoanele care se trezesc noaptea pentru a mânca au niveluri mai scăzute de melatonină (un hormon al somnului) și niveluri mai ridicate de cortizol (un hormon al stresului). Nivelurile ridicate de cortizol duc la niveluri mai scăzute ale hormonului leptină (hormonul care suprimă foamea). Ca urmare a acestui dezechilibru, apar insomnii, foamete și anxietate și depresie crescute.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.