În afară de agricultură, ele pot fi folosite și ca sursă de energie

resursă

Nămolul de la stațiile de epurare a apelor uzate devine o resursă din ce în ce mai valoroasă. Acest lucru a fost comentat de experți la o conferință organizată de Asociația Bulgară a Apei.

Potrivit experților, pe lângă utilizarea lor tradițională în agricultură, nămolul poate fi o sursă de energie în timpul arderii, precum și o sursă valoroasă de fosfor pentru agricultură.

Tendința în orașele mari este de a prefera incinerarea, a declarat prof. Helmut Kroys, președintele Asociației Mondiale a Apei (IWA). Mai mult, unele țări, precum Elveția și unele landuri germane, au interzis complet utilizarea îngrășămintelor.

Problema trebuie rezolvată în așa fel încât să afecteze minim prețurile serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare. Nămolul este o resursă, nu o risipă, a declarat președintele Asociației bulgare a apei Ivan Ivanov.

Până în 2020, eliminarea nămolului în Bulgaria trebuie oprită complet, a avertizat ministrul mediului și apei, Ivelina Vasileva.

Ea citează date de la Agenția Executivă pentru Mediu (SEE), potrivit cărora în 2014 țara a generat 35 de mii de tone de substanță uscată. Dintre acestea, 30% au fost utilizate în agricultură, 15,4% au fost depozitate în depozite, 40,6% au fost depozitate temporar, iar restul cantităților au fost compostate sau utilizate pentru recuperarea terenurilor.

În prezent, în Bulgaria există 89 de stații de epurare a apelor uzate urbane, dintre care 50 sunt construite recent sau extinse cu fonduri UE din perioada 2007-2013. Urmează finalizarea a opt stații de epurare cu fonduri din noua perioadă, precum și construcția a nouă instalații noi în cadrul așa-numitelor proiecte timpurii din cadrul Programului Operațional „Mediu”. Astfel, odată cu construirea infrastructurii de apă, nămolul va crește.

Prof. Rumen Arsov de la Universitatea de Arhitectură, Inginerie Civilă și Geodezie (UACEG) a remarcat că auto-combustia este cea mai stabilă, dar și cea mai costisitoare opțiune de recuperare. Potrivit acestuia, problema cu combustia este că nu există nicio centrală termică în Bulgaria cu o licență pentru combustibil suplimentar, în afară de gaz și cărbune. În plus, nămolul ar adăuga o cantitate neglijabilă de energie, dar ar crește emisiile de sulf.

Există pericolul ca, în orice moment, din motive economice, accesul nămolului la uzinele de ciment să fie refuzat, consideră expertul.

În agricultură, nămolul trebuie utilizat sub control strict de laboratoare specializate, a recomandat expertul.

Un reprezentant al fabricii de ciment Holcim a răspuns că, în scopul producției de ciment, aceste centrale pot accepta nămoluri cu cel mult 10% umiditate, adică trebuie să fie aproape uscate.

Potrivit Oral Chimsoken, reprezentant al companiei turcești INEVA, în Europa se produc zilnic aproximativ 100.000 de tone de nămol. El a prezentat o tehnologie în care incinerarea acestor deșeuri generează electricitate prin controlul emisiilor. Potrivit acestuia, utilizarea nămolului în agricultură duce la poluare și creează riscuri pentru sănătatea umană.

Prof. Svetla Marinova de la Institutul de Științe al Solului Nikola Pushkarov s-a opus puternic ideii de a folosi nămolul doar prin incinerare. Ea a subliniat că acestea sunt o sursă valoroasă de minerale și alte elemente și a spus că este mai logic să le aplicăm direct în agricultură în loc să extragem fosforul. În plus, crearea documentelor-cadru ar trebui să țină seama de diferitele tipuri de soluri, ceea ce nu s-a făcut până acum, a spus expertul.

Ministrul mediului, Ivelina Vasileva, a subliniat că până în 2020 Bulgaria trebuie să găsească cel mai potrivit mod de tratare a nămolului, deoarece incinerarea, agricultura, recuperarea terenurilor și generarea de energie sunt diferitele opțiuni.

Soluțiile trebuie căutate la nivel regional pentru a obține eficiență și economii de scară. Soluțiile specifice pentru fiecare regiune vor fi căutate în studiile de preinvestiție, care trebuie dezvoltate pentru fiecare district pentru ca regiunea respectivă să utilizeze fonduri pentru infrastructura de apă din Programul Operațional „Mediu”, a spus ministrul.

Pentru ca uscarea și incinerarea nămolului să fie profitabile, stațiile de epurare trebuie să genereze cantități suficient de mari. Cu toate acestea, facilitățile din țară nu au o astfel de capacitate, cu excepția stației de epurare din Kubratovo, care tratează apele Sofiei, au comentat participanții la discuție.

Nu este rentabil din punct de vedere economic pentru stațiile de epurare mici să aibă o etapă de tratare a nămolului, acestea ar trebui tratate de instalații mai mari din orașele regionale, potrivit inginerilor sanitari.

Conform informațiilor de la Ministerul Ecologiei, 44% din nămolul din 2015 a fost reciclat și recuperat. Această cotă trebuie să crească. Până la sfârșitul anului 2016, reciclarea ar trebui să ajungă la 55%, 60% până la sfârșitul anului 2018 și 65% până la sfârșitul anului 2020. Recuperarea energiei ar trebui să ajungă la 10% până la sfârșitul anului 2016, 20% până la sfârșitul anului 2018 și 35% până la sfârșitul anului 2020.

15 milioane de tone de nămol se formează anual în UE ca urmare a epurării apelor uzate, adăugate de Ministerul Mediului și Apelor.