Boryana Ivanova-Ognyanova | 18 ianuarie 2019 | 0

adecvată

Magneziul este un mineral care este prezent în corpul nostru în cantități mari. De aceea este important să obțineți suficient din ea prin alimente. Un fapt interesant este că odată cu creșterea aportului de magneziu (cel mai adesea atunci când se iau suplimente) absorbția sa în intestin scade.

Rinichii joacă un rol important în reglarea nivelului de magneziu din sânge. Conținutul absolut de magneziu din corpul uman este de aproximativ 25 g. 50 - 60% din acesta se găsește în oase, restul se distribuie în țesuturile moi.

Care este funcția magneziului? Magneziul este unul dintre mineralele implicate în construirea oaselor. Magneziul este necesar pentru lucrul a peste 300 de enzime. Este necesar pentru sinteza adenozin trifosfatului (ATP), compusul care furnizează energie celulelor.

Magneziul este implicat în sinteza ADN-ului și proteinelor. Suplimentarea cu magneziu crește sensibilitatea la insulină la pacienții cu diabet de tip 2. Este implicată în metabolismul vitaminei D și este esențială pentru activitatea musculară normală și coagularea sângelui.

Cât de mult magneziu avem nevoie?? Magneziul se găsește în multe alimente. Persoanele care consumă o dietă variată și hrănitoare reușesc să obțină magneziul necesar.

Necesarul zilnic pentru un adult sănătos cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani este cuprins între 300 și 400 mg. După 30 de ani, nevoile cresc ușor - 320 până la 450 mg. Dacă luați suplimente de magneziu, nu este recomandat să luați mai mult de 350 mg pe zi.

Alimente, surse de magneziu. Bogate în minerale sunt legumele proaspete, în special verdeața cu frunze - spanac, salată, urzici. Surse de magneziu sunt și cerealele integrale, semințele și nucile. Alte alimente care sunt o sursă bună de magneziu sunt fructele de mare, leguminoasele și unele produse lactate. Semifabricatele, alimentele procesate și rafinate au un conținut scăzut de magneziu.

Magneziul se găsește și în apa potabilă. Concentrația sa variază în funcție de zona de unde provine apa. Cu cât este mai greu, cu atât este mai bogat în magneziu și invers. Conținutul neregulat de magneziu din apa potabilă face extrem de dificilă calcularea dozei zilnice.

Magneziul este absorbit în mare măsură de intestinul subțire. Capacitatea lor de a absorbi magneziul scade atunci când trec la o dietă bogată în fibre. Se leagă de magneziu și împiedică absorbția acestuia prin peretele intestinal. Cu toate acestea, nucile sunt o sursă excelentă atât de fibre, cât și de magneziu ușor de digerat. Aici însă natura și-a făcut treaba și nu există nicio perturbare în absorbția magneziului.

Doza zilnică recomandată de fibre este de aproximativ 20 până la 35 g. Această cantitate de fibre ar interfera cu absorbția adecvată a magneziului în intestine. Spre deosebire de fibre, o dietă bogată în proteine ​​îmbunătățește absorbția și reținerea magneziului.

Ce se va întâmpla dacă vom lua prea mult magneziu? Încă nu se cunosc cazuri de supradozaj cu magneziu în alimente. Supradozajul poate apărea după administrarea suplimentelor. Toxicitatea cu magneziu se manifestă prin greață, vărsături, diaree și crampe abdominale. Dozele extrem de mari de magneziu pot duce la dezechilibru acido-bazic, deshidratare severă, stop cardiac și moarte.

Care este lipsa de magneziu din dietă? O dietă dezechilibrată și monotonă poate duce la hipomagneziemie (scăderea magneziului din sânge). Această afecțiune se poate datora și bolilor renale, diareei prelungite, precum și abuzului cronic de alcool. Persoanele în vârstă cu vârsta peste 70 de ani pot suferi și de deficit de magneziu.

Acest lucru se poate datora apetitului scăzut, alimentației slabe și problemelor digestive. Ca o consecință a nivelurilor scăzute de magneziu, apare și hipocalcemia - scăderea calciului în sânge.

Simptomele deficit de magneziu sunt: ​​crampe musculare, spasme, oboseală și iritabilitate. Magneziul este, de asemenea, important pentru sănătatea normală a oaselor. Deficitul prelungit de magneziu poate contribui la dezvoltarea osteoporozei. Lipsa mineralului din organism este, de asemenea, asociată cu alte boli, inclusiv boli de inimă, hipertensiune arterială și diabet de tip 2.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.