Papila stagnantă este o afecțiune patologică caracterizată prin modificări morfologice ale papilei și tulburări vizuale funcționale. Se datorează formării edemului neinflamator care acoperă capul nervului optic. Poate afecta unul sau ambii ochi în același timp.

papile

Etiologie:

Papila stagnantă unilaterală se poate datora:

  • Sindromul Foster-Kennedy - în acest sindrom, datorită presiunii tumorale în creier, se dezvoltă atrofie nervoasă pe partea tumorii. Fibrele nervoase optice atrofiate nu mai pot dezvolta edem. Pe partea opusă a tumorii, presiunea intracraniană crește și ulterior se dezvoltă o papilă stagnantă.
  • Tumori retrobulbar
  • În caz de hipotensiune unilaterală a bulbului după intervenția chirurgicală antiglaucom, extracția cataractei sau leziunea oculară.

Papila congestivă bilaterală apare ca urmare a proceselor intracraniene (intracraniene):
- tumori intracraniene
- abcese cerebrale
- granuloame cerebrale în lue și tuberculoză
- hematoame - epidurale, subdurale, intracraniene
- anevrisme
- encefalita
- poliomielita
- meningită
- volum crescut de lichid cefalorahidian
- parazitoză (cisticerci etc.)
- hidrocefalie secundară
- craniu sferic
- anemie
- leucemie
- hipertensiune
- vasculită
- insuficiență pulmonară
- nefrită cronică.

Tablou patologic: Starea papilei stagnante se caracterizează prin următoarele modificări oftalmice ale fundului:

  • papila este ușor hiperemică
  • se formează un edem transparent neinflamator, care acoperă inițial jumătatea nazală a papilei, iar jumătatea temporală rămâne intactă o perioadă de timp.
  • treptat, papila capătă o formă spongioasă, marginile sale devin neclare
  • umflarea papilei iese spre vitros
  • culoarea sa este roșiatică până la gri-roșiatică
  • hemoragiile și petele exudative pot apărea la marginile papilei.

Tablou clinic:
Plângeri subiective:

  • inițial există o întunecare tranzitorie a ochilor, care este de obicei provocată de o mișcare bruscă a capului sau a ochilor
  • durere de cap
  • greaţă
  • vărsături
  • tulburări de acuitate vizuală tranzitorii.

Simptome obiective - modificările oftalmoscopice sunt o consecință a creșterii presiunii intracraniene

  • funcțiile vizuale rămân neschimbate mult timp până la apariția atrofiei secundare
  • se constată modificări caracteristice ale fundului - un simptom precoce este creșterea punctului mort
  • odată cu trecerea la atrofia secundară, hemoragiile papilei sunt resorbite, alimentarea cu sânge a vaselor retiniene trece, arterele se îngustează
  • uneori apare o pierdere hemianopsică a câmpului vizual sau un scotom central hemianopsic.

Diagnostic: Se plasează cu ajutorul:

  • Oftalmoscopie
  • Angiografie fluorescentă
  • CT
  • RMN

Diagnostic diferentiat: Papilele stagnante trebuie distinse de următoarele afecțiuni sau boli:

  • Pseudonevrită (papilă pseudo-stagnantă) - combinată cu hipermetropie ridicată (hipermetropie), deci diagnosticul se face prin monitorizare dinamică.
  • Medicamente ale papilei - în ele papila este gălbuie, cu o suprafață neuniformă, ușor proeminentă deasupra țesuturilor din jur. Diagnosticul se face prin angiografie fluorescentă.
  • Nevrita nervului optic
    - Fundul celor două boli are un tablou oftalmoscopic similar
    - Diagnosticul se face pe baza urmăririi funcțiilor vizuale. La papilele stagnante sunt normale, iar la nevrită acuitatea vizuală scade.
  • Neuroretinopatia hipertonica
    - în hipertensiune arterială există modificări tipice ale parenchimului și vaselor retinei
    - se stabilesc manifestări sistemice caracteristice hipertensiunii.

Tratament și prognostic:
Dezvoltarea inversă este posibilă în cazul în care cauza papilei stagnante este eliminată în primele luni ale bolii.
În cazul tratamentului netratat și al atrofiei papilei, apar complicații - îngustarea concentrică a câmpului vizual și pierderea vederii centrale.
Cu o atrofie deja dezvoltată, nu este posibilă nici o intervenție conservatoare și nici operativă.