Produse alimentare tratate cu radiații ionizante

alimentare

CARE ESTE SCOPUL DIRECTIVEI?

Determină condițiile pentru producerea, vânzarea, importul și etichetarea obligatorie a alimentelor tratate cu radiații ionizante - un proces utilizat pentru a reduce numărul de microorganisme patogene din alimente și pentru a crește durata de valabilitate a acestora.

Prezenta directivă nu se aplică:

  • alimente expuse la radiații ionizante de la instrumente de măsurare sau control în limite specificate;
  • alimente care sunt pregătite pentru pacienții care au nevoie de diete sterile sub supraveghere medicală.

Anexa la Directiva 1999/3/CE, Directiva de punere în aplicare, oferă o listă inițială a alimentelor care pot fi iradiate, adică. Ierburi aromate uscate, condimente și condimente pe bază de plante.

Permise și facilități aprobate

Alimentele pot fi iradiate numai în instalațiile aprobate de autoritățile UE. Odată ce facilitățile au fost aprobate, țările UE furnizează o listă a acestora Comisiei Europene. Comisia publică lista echipamentelor aprobate.

Decizia 2002/840/CE permite alimentelor să fie iradiate în țări terțe și apoi să fie importate în UE, atâta timp cât respectă normele UE și sunt iradiate într-una dintre facilitățile aprobate enumerate în anexa la directivă.

Instalațiile de iradiere trebuie să țină un registru al fiecărei surse de radiații ionizante care să arate informațiile furnizate (de exemplu, natura și cantitatea produselor alimentare iradiate, date pentru controlul procesului de iradiere etc.).

Acest registru trebuie păstrat pentru o perioadă de 5 ani. Normele detaliate pentru păstrarea registrului au fost adoptate de către Comisie, asistată de Comitetul permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (PAFF).

Cerere de introducere pe piață a alimentelor iradiate

Alimentele iradiate pot fi introduse pe piața UE numai dacă sunt conforme cu directiva, care prevede:

  • condițiile pentru a permite iradierea alimentelor (necesitatea tehnologică, beneficiile consumatorilor etc.) și obiectivele acceptabile (pentru a reduce riscurile de boli, pentru a elimina organismele dăunătoare din alimente);
  • alimentele trebuie să aibă o stare bună de sănătate și radiațiile nu trebuie aplicate în locul măsurilor de igienă;
  • iradierea trebuie combinată cu un alt tratament chimic, dar numai dacă acest tratament are scopuri diferite;
  • surse de radiații ionizante (raze gamma, raze X și electroni cu anumite caracteristici);
  • dozimetrie (determinarea dozei maxime absorbite și proceduri pentru măsurarea acesteia). Directiva prevede, de asemenea, că doza maximă de radiații pentru produsele alimentare poate fi administrată în doze parțiale.

Etichetare și ambalare

Cuvintele „iradiate” sau „tratate cu radiații ionizante” trebuie marcate:

  • pe etichetă sau pe ambalaj;
  • în documentele care însoțesc produsele alimentare iradiate sau cele care conțin ingrediente iradiate.

Produsele destinate vânzării către clientul final trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în Regulamentul (UE) №1169/2011 privind informațiile alimentare care trebuie furnizate consumatorilor.

Produsele care nu sunt destinate vânzării către clientul final trebuie să fie etichetate pentru a indica faptul că au fost iradiate și numele și adresa instalației în care s-a făcut acest lucru.

DE LA PUNEREA ÎN APLICARE A DIRECTIVEI?

A fost în vigoare de la 20 martie 1999. Țările UE au trebuit să o transpună în legislația națională până la 20 septembrie 2000 (reguli pentru vânzarea și utilizarea produselor alimentare iradiate) și 20 martie 2001 (norme care interzic vânzarea produselor alimentare iradiate). și utilizarea alimentelor iradiate care nu sunt conforme cu prezenta directivă).

Pentru mai multe informații, consultați:

Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la produsele alimentare și la ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante (JO L 66, 13.3.1999, p. 1). ). 16-23)

Modificările ulterioare aduse Directivei 1999/2/CE sunt încorporate în textul original. Această versiune consolidată este doar pentru referință documentară.

Directiva 1999/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 privind stabilirea unei liste comunitare a produselor alimentare și a ingredientelor alimentare tratate cu radiații ionizante (JO L 66, 13.3.1999, p. 24-25)

Regulamentul (UE) № 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind furnizarea de informații despre alimente consumatorilor, de modificare a Regulamentelor (CE) № 1924/2006 și (CE) № 1925/2006 ale Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivei 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și ale Regulamentului Comisiei (CE) № 608/2004 (JO L 304, 22.11.2011, pp. 18-63)