Alegeți documentul de limbă:

  • bg - bulgară (selecție)
  • es - español
  • cs - frecvență
  • da - daneză
  • de - Deutsch
  • et - eesti keel
  • el - ελληνικά
  • en - engleză
  • fr - français
  • ga - Gaeilge
  • hr - hrvatski
  • it - italiano
  • lv - latviešu valoda
  • lt - limba lituaniană
  • hu - magyar
  • mt - Malta
  • nl - Olanda
  • pl - poloneză
  • pt - português
  • ro - română
  • sk - slovenă
  • sl - slovenska
  • fi - suomi
  • sv - svenska

pentru a încheia dezbaterea privind declarațiile Consiliului și Comisiei

rezoluție

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

privind statul de drept în România (2018/2844 (RSP))

- având în vedere Tratatele UE, în special articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

- având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

- având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO),

- având în vedere Constituția României,

- având în vedere dezbaterea sa privind democrația și justiția din România la 2 februarie 2017,.,

- având în vedere dezbaterea sa cu privire la amenințările la adresa statului de drept din România care decurg din reforma sistemului judiciar român, desfășurată la 7 februarie 2018,.,

- având în vedere dezbaterea sa privind statul de drept în România la 3 octombrie 2018,.,

- având în vedere schimbul de opinii desfășurat la 1 octombrie 2018 cu primul vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermann, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

- având în vedere audierea privind democrația și justiția din România, desfășurată în martie 2017 în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

- având în vedere declarația comună din 24 ianuarie 2018 a președintelui Comisiei Juncker și a primului vicepreședinte al Comisiei Timmermann privind evoluțiile recente din România,

- având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 16 martie 2018 privind proiectul de lege № 140/2017 al României de modificare a Ordonanței Guvernului № 26/2000 privind asociațiile și fundațiile,

- având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 privind modificările legii românești № 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, № 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar și № 317/2004 privind Consiliul Suprem de Magistrati,

- având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 privind modificările aduse Codului penal român și Codului de procedură penală, legi care privesc, de asemenea, Legea № 78/2000 privind prevenirea, depistarea și sancționarea corupției și Legea № 304/2004 privind organizarea judiciară,

- având în vedere Raportul special din 11 aprilie 2018 privind România prezentat de Grupul de state al Consiliului Europei împotriva corupției (GRECO),

- având în vedere raportul Comisiei din 15 noiembrie 2017 privind progresele României în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare pentru România,

- având în vedere faptul că Parlamentul României a adoptat în decembrie 2017 trei legi de reformare a sistemului judiciar, și anume Legile № 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, № 304/2004 privind Organizarea sistemului judiciar și № 317/2004 privind Consiliul Suprem al Magistraturii, ținând cont de adoptarea, în iunie și, respectiv, în iulie 2018, a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală,

- având în vedere Rezoluția 2226/2018 și Recomandarea 2134/2018 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE),

- având în vedere decizia Curții Constituționale a României din 20 octombrie 2018, care a statuat că 64 din cele 96 de modificări aduse Codului de procedură penală sunt neconstituționale, având în vedere declarația Curții Constituționale din 25 octombrie 2018 potrivit căreia 30 dintre modificările aduse Codului penal sunt incompatibile cu constituția,

- având în vedere protestele în masă repetate din ianuarie 2017 împotriva corupției și în apărarea statului de drept, inclusiv protestul în masă al mișcării Diaspora la domiciliu din 10 august 2018 la București, după care sute de persoane au avut nevoie de asistență medicală ca urmare a intervenției violente a poliției,

- având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Uniunea Europeană se bazează pe valorile respectului demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților și întrucât aceste valori Sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați (articolul 2 din TUE);

B. întrucât articolul 6 alineatul (3) din TUE reafirmă că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și întrucât derivă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale de drept ale Uniunii;

C. întrucât UE acționează pe baza prezumției încrederii reciproce că statele membre acționează în conformitate cu principiile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale consacrate în CEDO și Carta drepturilor fundamentale;

D. întrucât independența sistemului judiciar este consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO și este o cerință fundamentală pentru principiul democratic al separării puterilor;

E. întrucât în ​​raportul său privind România din aprilie 2018, Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) și-a exprimat îngrijorări serioase cu privire la anumite aspecte ale legislației privind statutul judecătorilor și procurorilor, al sistemului judiciar și al Consiliului Suprem al Magistraturii, adoptat de Parlamentul României, precum și asupra proiectelor de amendamente la legea penală; întrucât Grupul de state împotriva corupției evaluează critic procesul legislativ, își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul asupra independenței sistemului judiciar și implică o încălcare sub acoperire a standardelor anticorupție;

F. întrucât în ​​avizul său № 924/2018 din 20 octombrie 2018, limitat la „anumite aspecte deosebit de controversate ale proiectelor de legi”, Comisia de la Veneția a menționat că „deși proiectele de legi au făcut îmbunătățirile dorite ca urmare a criticilor și a numărul deciziilor Curții Constituționale,. Există aspecte importante introduse de cele trei proiecte care. ar putea pune presiune asupra judecătorilor și procurorilor și, în cele din urmă, să submineze independența sistemului judiciar și a membrilor săi și, combinată cu acordurile de pensionare anticipată, eficacitatea și calitatea acestuia, cu consecințe negative pentru lupta împotriva corupției. ", considerând că aceste aspecte sunt probabile „slăbirea încrederii publice în justiție” (1);

G. întrucât în ​​avizul său № 930/2018 din 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneția a declarat că „este necesar și adecvat ca Parlamentul României să întreprindă o reformă a codurilor penale pentru a pune în aplicare deciziile Curții Constituționale și ale directivele relevante ale UE "și că multe dintre modificări vor afecta grav eficacitatea sistemului de justiție penală din România în lupta împotriva diferitelor forme de criminalitate, inclusiv infracțiuni legate de corupție, infracțiuni violente și crime organizate" (2);

H. întrucât în ​​avizul său № 914/2018 din 16 martie 2018, Comitetul de la Veneția a salutat faptul că „în cadrul ședințelor de la București, inițiatorii proiectului de lege și-au exprimat disponibilitatea de a modifica proiectul de lege în mai multe privințe” și a solicitat pentru ca autoritățile române să ia în considerare principalele recomandări, și anume că „noile cerințe de raportare și divulgare prevăzute în proiectul de lege, inclusiv sancțiunile pentru închidere și dizolvare în caz de nerespectare, sunt în mod clar inutile și disproporționate și ar trebui abrogate”, și că publicarea detaliată a situațiilor financiare la fiecare șase luni și indicarea sursei de venit, indiferent de sumă, combinată cu sancțiunea de dizolvare, vor avea un „efect descurajator asupra societății civile” și vor intra în conflict cu „libertatea de asociere și respectați „confidențialitatea” (3);

I. întrucât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat României să respingă recentele proiecte de legi propuse care impun ONG-urilor obligații suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Biroului instituțiilor democratice și umane Drepturi la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) și să le prezinte pentru consultare publică largă înainte de adoptarea acestora (4);

J. întrucât, la 19 iulie 2018, Comisia a introdus o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva României pentru că nu a transpus în legislația sa națională a patra directivă împotriva spălării banilor; întrucât, la 24 octombrie 2018, Parlamentul României a adoptat proiectul de lege privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în urma repetării dubioase a votului;

K. întrucât există în prezent o dezbatere cu privire la rolul serviciului de informații român și presupusa ingerință a acestuia în activitățile sistemului judiciar român, ceea ce ridică întrebări cu privire la amploarea și condițiile posibile pentru o astfel de ingerință; întrucât Comisia de la Veneția a declarat în avizul său din 20 octombrie 2018 că „o revizuire aprofundată a normelor juridice referitoare la controlul serviciilor de informații” pare a fi necesară (5);

L. întrucât în ​​mai 2016 a fost lansată o petiție pentru revizuirea constituției românești pentru a limita definiția familiei la căsătoria dintre un bărbat și o femeie; întrucât numeroase grupuri pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea că propunerea ar putea încălca standardele internaționale ale drepturilor omului și ar putea crește discriminarea homofobă în România; întrucât revizuirea a fost aprobată de Parlament cu o majoritate de două treimi; întrucât referendumul pe această temă nu a reușit să prezinte participarea necesară de 30%;

M. întrucât România ocupă locul 25 în topul celor 28 de state membre ale UE în ceea ce privește legislația, discursul de ură și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI, conform Revistei anuale a situației drepturilor omului a persoanelor LGBTI în Europa pentru 2018, publicată de Asociația Internațională a Lesbienelor și persoane gay, bisexuale, transgender și intersexuale - regiunea europeană (ILGA-Europe);

N. întrucât UE se angajează să respecte libertatea și pluralismul mass-media, precum și dreptul la informație și libertatea de exprimare consacrate la articolul 11 ​​din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 10 din CEDO; întrucât funcțiile de supraveghere publică ale mass-media sunt cruciale pentru promovarea acestor drepturi și pentru protejarea tuturor celorlalte drepturi fundamentale;

O. întrucât Reporterii fără frontiere a atras atenția asupra încercărilor de a transforma mass-media românească în instrumente de propagandă politică și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la cenzura politică în mass-media (6);

P. întrucât articolul 12 din Carta drepturilor fundamentale prevede că oricine are dreptul la libertatea de întrunire și asociere pașnică, la toate nivelurile, în special în domeniile asociației politice, sindicale sau civile;

Q. întrucât acuzațiile de intervenție forțată a poliției române în timpul protestelor din 10 august 2018 au ridicat îngrijorări serioase cu privire la proporționalitatea utilizării forței și încălcarea drepturilor fundamentale ale protestatarilor, care au condus la anchete în curs de desfășurare de către agențiile de aplicare a legii din România;

R. întrucât corupția rămâne o provocare în UE; întrucât natura și amploarea corupției pot varia de la un stat membru la altul, dar dăunează UE în ansamblu și economiei și societății UE, împiedică dezvoltarea economică, subminează democrația și subminează statul de drept;

S. întrucât procurorul general al Direcției naționale anticorupție a fost revocat din funcție la 9 iulie 2018 pe baza avizului Consiliului judiciar în urma unei decizii a Curții Constituționale de limitare a competențelor președintelui, întrucât, pe de altă parte, în avizul său din 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneția a declarat că ar fi important „consolidarea independenței procurorilor și menținerea și creșterea rolului instituțiilor precum președintele și Consiliul suprem al magistraților, care sunt capabili să echilibreze influența ministrului justiției ”(7); întrucât guvernul român a adoptat o ordonanță de urgență la 15 octombrie 2018; întrucât 48 de procurori au fost eliberați până acum de pozițiile lor actuale de la intrarea în vigoare a regulamentului, ceea ce poate împiedica un număr mare de investigații în curs; întrucât, la 24 octombrie 2018, ministrul justiției a solicitat demiterea procurorului general, acuzându-l că își depășește puterile;

1. subliniază importanța crucială a asigurării respectării depline a valorilor comune europene enumerate la articolul 2 din TUE și a garantării drepturilor fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund îngrijorat de legislația reformată legată de dreptul judiciar și penal românesc, în special de potențialul său de a submina structural independența sistemului judiciar și de capacitatea sa de a combate efectiv corupția din România și de a o slăbi; principiile statului de drept;

3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. solicită autorităților române să introducă garanții pentru a oferi o bază legală și transparentă pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice interferență care să ducă la încălcarea sistemului de control și echilibru; solicită un control parlamentar mai puternic al serviciilor de informații;

5. îndeamnă autoritățile române să se opună oricăror măsuri de decriminalizare a corupției și să pună în aplicare strategia națională anticorupție;

6. recomandă cu tărie ca legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor să fie revizuită în ceea ce privește efectul potențial de intimidare asupra societății civile și conflictul cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată; consideră că acest lucru ar trebui să fie pe deplin aliniat cu normele UE;

7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice privind libertatea mass-media și la legislația propusă care ar penaliza defăimarea României în străinătate și reintroduce defăimarea în Codul penal;

8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale Grupului de state împotriva corupției și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența judiciar; îndeamnă la un angajament durabil față de societatea civilă și subliniază necesitatea de a aborda problemele de mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează Comisia de la Veneția să caute în mod activ o evaluare a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale consacrat în tratat;

10. își reiterează regretul că Comisia a decis să nu publice Raportul anticorupție al UE în 2017 și îl îndeamnă să reia imediat monitorizarea anuală a luptei împotriva corupției în toate statele membre; Solicită Comisiei să elaboreze un sistem de indicatori riguroși și criterii uniforme ușor de aplicat pentru măsurarea nivelului de corupție din statele membre și să evalueze politicile lor anticorupție în conformitate cu rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014. protecția intereselor financiare ale UE (8);

11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și dialog care implică toate statele membre pentru a proteja valorile fundamentale ale UE - democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, în care Consiliul, Comisia și Comisia și Parlamentul, așa cum se propune în rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 privind instituirea Mecanismului UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale) (9); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să conste într-un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări; (10);

12. invită Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze urmărirea autorităților române la recomandări, în timp ce continuă să ofere sprijin deplin României în găsirea soluțiilor adecvate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și președintelui României.

Avizul № 924/2018 al Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 (CDL-AD (2018) 017).

Avizul № 930/2018 al Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 [CDL-AD (2018) 021].

Avizul № 914/2018 al Comisiei de la Veneția din 16 martie 2018 [CDL-AD (2018) 004].

Rezoluția 2226/2018 și Recomandarea 2134/2018 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei

Avizul № 924/2018 al Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 (CDL-AD (2018) 017).

Avizul № 924/2018 al Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 (CDL-AD (2018) 017).

JO C 50, 9.2.2018, p. 2.

JO C 215, 19.6.2018, p. 162.

A se vedea: Rezoluția din 13 decembrie 2016 privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015, JO C 238, 6.7.2018, p. 2.