secretele

Germinarea începe din momentul în care apa pătrunde în semințe prin stratul de semințe și acestea încep să se umfle, crescându-și volumul de mai multe ori. În același timp, substanțele nutritive de rezervă conținute în endosperm și cotiledon devin solubile, oferind nutriția inițială fătului. Când substanțele nutritive din semințe sunt insuficiente, aceste procese sunt foarte lente. Odată cu apariția primelor frunze verzi, începe fotosinteza.

Aici este important să rețineți că umflarea semințelor este un proces reversibil. Dacă diviziunea celulară și întinderea nu au început, semințele pot fi uscate și nu își vor pierde viabilitatea.

Semințele diferitelor culturi au propriile caracteristici de umflare și germinare. Cele care conțin mai multe glucide (amidon 20-50% și proteine ​​până la 35%), pentru umflare au nevoie de umiditate până la o treime din propria greutate. Astfel sunt fasolea, mazărea, dovleacul, spanacul. Semințele cu coajă tare și densă, care conțin cantități crescute de proteine ​​(până la 28%) și grăsimi (de la 20-80%) au nevoie de până la 2,5 ori mai multă apă decât greutatea proprie. Acest lucru explică faptul că există semințe mici care au nevoie de mult mai multă apă pentru a germina decât altele mult mai mari.

În natură, semințele primesc umezeală din sol, dar atunci când nu este suficient, ele mor sau germinează foarte încet. Prin urmare, unele semințe, mai ales mai mari și cu coaja tare, necesită scufundarea în apă fierbinte timp de 2-3 ore, iar acest lucru ar trebui făcut foarte atent.

Pentru germinare semințele au nevoie nu numai de apă, ci și de oxigen. Semințele uscate, când sunt în viață, respiră și ele, dar acest proces este foarte slab. Prin urmare, modul corect de depozitare a semințelor necesită camere ventilate și ambalaje din hârtie care să permită accesul la aer. În condiții naturale, semințele nu se „sufocă” deoarece primesc suficient oxigen, care se află în aer și în sol. Când primesc suficientă umiditate, încep să germineze. Intensitatea respirației în acest proces crește rapid. Lipsa de oxigen poate determina încetinirea germinării semințelor.

Nevoia de oxigen în diferite culturi nu este aceeași, dar este un fapt că odată cu creșterea cantității sale, procentul de semințe germinate crește. Semințele de măcriș conțin până la 4% oxigen în celulele lor, care este suficient pentru a începe germinarea.

Lipsa de oxigen, cu un exces de apă, este semnificativ redusă germinaţie, deoarece substanțele de rezervă, în special glucidele, sunt folosite irațional. În practică, o astfel de foamete de oxigen apare atunci când semințele sunt plantate în sol umed, în mare parte argilos și la adâncimi mai mari, și la suprafață se formează o crustă de sol.

În practică, o tehnologie numită clocotind, în care semințele sunt plasate în apă și se introduce aer. Se folosește pentru semințe cu coajă tare și germinate pentru a stimula procesele de germinare.

Cum afectează temperatura?

Unele semințe au nevoie de mai multă căldură și altele mai puțin. Capacitatea plantelor de a germina la o anumită temperatură este legată de patria geografică a plantelor. Cei originari din regiunile nordice germinează la temperaturi mai scăzute decât cele originare din tropice. Majoritatea culturilor germinează la o temperatură nu mai mică de 10-15 grade, astfel încât semințele care sunt îngropate în solul rece nu germinează mult timp, în ciuda faptului că au suficientă apă și aer - în absența căldurii vor germina foarte încet și pot muri.

Semințele de castraveți, dovleci, dovlecei germinează la minimum 15-18 grade, iar piperul și porumbul la 25 de grade. Semințele de mazăre, ridichi, pătrunjel, mărar, in germinează la numai 2-5 grade și trifoi roșu - 0-0,5 grade.

O ușoară creștere a temperaturii duce la accelerarea procesului de germinare, dar pentru fiecare cultură există o limită superioară de temperatură. Salata verde la 15 grade germinează în doar două zile, spanacul și păstârnacul - la 20 de grade în 8 zile, fasolea și piperul - 20 de grade în 5-6 zile.

Semințele mici ascund multe secrete, pe care este important să le cunoaștem pentru a putea dirija procesele de germinație și creștere.