Populația mănâncă prost pentru că este săracă, explică Dragoș Frumosu, președintele uniunii alimentare

Această taxă este rară în Europa .

alimentele

În 2008, Franța a considerat o astfel de măsură, dar a abandonat-o.

"Nu mai putem sta în brațe. Trebuie să-i învățăm pe români cum să mănânce corect", a declarat secretarul pentru sănătate Adrian Streinu-Churchill în apărarea proiectului în timpul unei dezbateri publice săptămâna trecută.

O sarcină dificilă într-o țară cunoscută pentru porțiunile sale mari, deseori destul de grase și implicând invariabil porc.

Conform statisticilor ministerului, peste

50% dintre români sunt supraponderali

iar țara ocupă locul al treilea în Europa la obezitate.

Bolile asociate cu obiceiurile alimentare slabe au crescut și ele în ultimii ani, în special în rândul tinerilor.

Obezitatea afectează acum un număr limitat de copii (3,5%), dar tendința este alarmantă - acest procent se va dubla în patru ani.

Producătorii nu contestă aceste informații. Cu toate acestea, ei cred că situația nu se va schimba de la introducerea unei noi taxe odată intrată

forța sunt deja peste 300 de alte taxe .

De asemenea, aceștia acuză Ministerul Sănătății că a pregătit acest proiect fără a consulta companii și sindicate și, mai presus de toate, fără a preciza ce alimente vor fi afectate.

„Românii mănâncă prost pentru că sunt săraci”, a explicat Dragoș Frumosu, președintele uniunii alimentare.

Potrivit acestuia, impozitarea hamburgerilor, chipsurilor sau produselor de patiserie va încuraja doar oamenii să cumpere alte produse ieftine, „și mai nesănătoase și produse în condiții de igienă”.

„Orice măsură restrictivă poate avea efectul opus,

dacă nu este însoțit de o campanie educațională. Acest lucru va fi ca un fruct interzis ", a declarat pentru AFP George Menchinikonski, directorul Institutului pentru Cercetarea Alimentelor.

Mihai Vishan, președintele Romalimento, o asociație care unește lucrătorii din sector, subliniază „lovitura economică și socială” a proiectului, care îi va pedepsi pe consumatori, deoarece după recesiunea severă din 2009, producătorii vor reflecta taxa în prețuri.

Sindicatele se așteaptă la o creștere a prețurilor cu până la 20% și la concedierea a 35.000 de lucrători.

„Nu are rost să vorbim despre șomaj și creșteri de preț, deoarece lista bunurilor afectate nu este încă gata”, a spus dr. Streinou-Churchill.

Guvernul încă vorbește despre venituri de un miliard de euro pe an.

Experții își amintesc că astfel de inițiative au eșuat în trecut. „Impozitul vice” a privat bugetul de 375 milioane de euro din venituri după boom-ul pieței negre al băuturilor alcoolice, mai ieftin pentru că nu sunt impozitați și, prin urmare, preferați de consumatori.

"Impozitul pe vicii a fost foarte slab primit de Uniunea Europeană", a declarat Dan Schwartz, expert fiscal și membru al Camerei de Comerț Româno-Americane, menționând că domeniul impozitelor este strict reglementat de Bruxelles.