Totul a început cu câteva decenii în urmă, când celebri experți în sănătate au sfătuit oamenii să excludă gras din dietele lor. Mulți oameni au crezut și au început să urmeze aceste precepte, deoarece unele studii de atunci indicau grăsimea drept „ticălosul” din meniul nostru modern. Cu toate acestea, curând a devenit clar pentru medici că eliminarea completă a grăsimilor nu era răspunsul. În primul rând, majoritatea oamenilor nu pot urma o dietă atât de drastică pentru o lungă perioadă de timp. În al doilea rând, provoacă probleme de sănătate, cum ar fi cancerul, infecțiile, oboseala și depresia.

soluția

Deci, în ultima perioadă, există tendința de a reintroduce ideea că grăsimile pot face parte dintr-o dietă sănătoasă. Este ca și cum la fiecare câțiva ani experții medicali cresc ușor doza recomandată de grăsime care trebuie consumată. Acest lucru se întâmplă atât de încet încât este aproape imperceptibil, dar dacă privești mai atent, alimentele cu conținut scăzut de grăsimi nu mai sunt la modă.

Mulți oameni încă au impresia că este foarte sănătos să includă alimente în dieta lor conținut scăzut de grăsimi. Aceasta este o concepție greșită din mai multe motive:

În primul rând, este important să vedeți ce face de fapt corpul atunci când urmați o dietă conținut scăzut de grăsimi. Cea mai comună credință este că atunci când încetezi să mănânci grăsimi, corpul începe să-și ardă propria grăsime pentru energie. De fapt, ceea ce se întâmplă cu adevărat este puțin mai complicat. Iată câteva dintre rezultatele trecerii la dieta saraca in grasimi:

- Persoanele care își reduc drastic aportul de grăsimi își cresc în general aportul de carbohidrați.

- Glucidele pot duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge și insulină, mai ales atunci când nu sunt consumate cu suficiente proteine ​​și grăsimi.

- Cu acest aflux brusc de mai mulți carbohidrați, există prea mult zahăr în sânge pentru a fi folosit pentru energie. Restul se transformă în gras și colesterolului.

- Fără grăsimi și proteine ​​adecvate în dietă (ceea ce este obișnuit în timpul unei diete cu conținut scăzut de grăsimi), organismul este obligat să slăbească pentru a utiliza nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa. Aceasta include masa musculară și osoasă.

- Pierderea în greutate, care se manifestă ca o pierdere drastică în greutate, poate excita un dietetician, dar în timp corpul are mai puțină energie din cauza pierderii musculare. Combinat cu excesul de grăsime din cauza nivelurilor ridicate de insulină, a unei posibile pierderi în greutate, după o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, este chiar posibil să începeți să vă îngrășați.

Mai mult, dieta cu conținut scăzut de grăsimi poate fi dăunător organismului, mai ales pe termen lung. Nivelurile ridicate de insulină și pierderea în greutate nu sunt sănătoase. În timp, acești factori pot provoca dezechilibre hormonale grave și pot contribui chiar la probleme de sănătate precum diabetul și bolile de inimă.

Un raport publicat recent poate provoca interesul nutriționiștilor, care consideră că slaba grăsime este o soluție. Raportul a arătat rezultatele unui studiu care a comparat eficiența dietelor cu conținut scăzut de grăsimi, carbohidrați și mediteraneene. Studiul a implicat 322 de persoane, toate fiind obeze moderat. Fiecare dietă este atribuită unui individ.

În general, dieta saraca in grasimi are cel mai mic efect asupra pierderii în greutate și asupra nivelului de colesterol, în timp ce o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați este cea mai eficientă (dieta mediteraneană este foarte aproape de ea). Trebuie remarcat faptul că persoanele care urmează o dietă săracă în carbohidrați consumă aproximativ 120 de grame de carbohidrați pe zi, ceea ce este mai echilibrat în comparație cu dietele extrem de scăzute în carbohidrați din trecutul recent.

Deci, ne întrebăm inevitabil, este grăsimea cu adevărat atât de „rea”? În zilele noastre, grăsimile pot fi atât bune, cât și rele, în funcție de sursa lor și de modul în care sunt pregătite. Grăsimile prelucrate care au fost expuse tratamentului termic, luminii și aerului pot fi rânce sau oxidate.

Grăsimile polinesaturate precum soia, porumbul și uleiul de canola sunt cele mai susceptibile la „deteriorare”. Prin urmare, acestea sunt asociate cu o serie de probleme de sănătate, cum ar fi cancerul, îmbătrânirea prematură și bolile degenerative, cum ar fi Alzheimer. Aceste tipuri de grăsimi procesate trebuie evitate pe cât posibil.

Deci, dacă trebuie să creștem aportul de grăsimi, ar trebui să fie cu grăsimi sănătoase, neprelucrate dintr-o sursă naturală, dacă este posibil.

Ceea ce trebuie cu adevărat să căutăm este un echilibru în nutriție. Organismul folosește carbohidrați, proteine ​​și grăsimi. Excluderea oricăruia dintre acești nutrienți este o greșeală. Pentru o sănătate optimă, cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să aveți un meniu format în principal din alimente naturale, neprelucrate, cu un echilibru de grăsimi, proteine ​​și carbohidrați.