Puls.bg | 12 iulie 2018 | 3

sfaturi

Din ce în ce mai mulți oameni suferă tulburare de panica. Oricine a întâlnit-o știe cât de îngrozitoare pot fi atât simptomele fizice, cât și experiențele mentale. Probleme precum dureri de cap debilitante, dificultăți de respirație și bătăi rapide ale inimii, face ca și cele mai simple sarcini zilnice să pară acțiuni imposibile.

La persoanele fără o astfel de tulburare - probleme cu munca, finanțele și orice stres mai grav, poate duce la aceleași simptome și sentimente.

Există, totuși modalități de tratament și gestionare a acestei condiții.

Experții dau sfaturi cu privire la care se ocupă de anxietate în timpul unui atac de panică:

1. Stropiți cu apă

Unul dintre cele mai ușoare lucruri pe care le putem face este să ne scufundăm mâinile în apă rece sau să ne stropim fața cu ea. Stimularea senzorială cu apă rece ajută la distragerea atenției de la sentimentele anxioase care ne copleșesc și ameliorează nivelurile crescute de cortizol.

2. Activitate fizică și respirație adecvată

Când apare panica, este greu să rămâi într-un singur loc. Activitatea fizică într-un astfel de moment ajută întotdeauna pentru a ameliora anxietatea. Nu este nevoie să facem exerciții complexe, este suficient să ne mișcăm și să respirăm profund. Respirația adecvată și profundă este foarte utilă într-o astfel de situație. Trebuie să inspirăm bine și apoi să expirăm încet. În câteva minute, anxietatea va dispărea.

3. Repetarea frazelor liniștitoare

Împreună cu respirația profundă, experții sfătuiesc să repete fraze liniștitoare, de genul „Sunt în siguranță și sunt iubit.” Este suficient să le repet încet de câteva ori pentru a mă simți mai relaxat.

4. Permiteți-vă să vă simțiți anxios

Da, sună absurd, dar uneori cu atât ne luptăm mai mult cu panica, cu atât se înrăutățește, spun experții. În schimb, trebuie să recunoaștem că ne simțim anxioși și să ne permitem să ne simțim inconfortabili. Sună înfricoșător, dar anxietatea rămâne ancorată atunci când rezistăm prezenței sale. Poate să se miște literalmente prin noi și dincolo de noi în momentul în care o lăsăm.

Dacă plângem, trebuie să plângem. Cercetările arată că plânsul poate fi terapeutic și este adesea un semn că există emoții care trebuie eliberate. Anxietatea este adesea un răspuns la durerea reprimată, explică experții. În acest caz, permisiunea noastră conștientă de a plânge ne poate oferi catharsisul necesar pentru calmarea sistemului nervos.

6. Faceți o pauză de pe rețelele de socializare

Oamenii care suferă de anxietate se simt adesea copleșiți de informații, iar rețelele sociale ajută la acest lucru. Și ne fac să urmărim realizarea unei imagini perfecte care nu există în realitate. O altă funcție dăunătoare a acestora este de a da informații greșite uneori. Inclusiv unul legat de tulburările de anxietate de care suferim. Experții consideră că aderarea la grupuri pentru a face față problemei pe internet ne ajută uneori să nu ne simțim singuri în lupta împotriva acestei afecțiuni.

7. Nu vă gândiți la simptome

În practică, este foarte dificil de realizat, deoarece acestea reprezintă cea mai înspăimântătoare parte a situației. Sună dificil, dar funcționează. În ajutorul nostru, într-un astfel de moment se numără sau se concentrează asupra diferitelor culori. Acest lucru ne va distrage atenția și va reduce stresul.

8. Notează-ți problemele

Experții spun că dacă scriem temerile care ne îngrijorează într-un moment de panică pe o bucată de hârtie, acționează ca o terapie pentru anxietate. Pentru că în acest fel putem vedea mai ușor dacă aceste temeri sunt reale sau iraționale (așa cum sunt în majoritatea cazurilor).

Tulburarea de panică este un tip de tulburare de anxietate, constând din episoade recurente de frică irațională intensă, panică sau anxietate, numite atacuri de panica. Simptomele din timpul atacurilor de panică includ: sentimentul că ceva rău urmează să se întâmple, dorința de a scăpa (asociată cu o cursă de adrenalină), sentimentul că pierzi controlul, înnebunești sau mori, un sentiment de irealitate (depersonalizare), modificări ale funcției cardiace sau ale pulsului, dificultăți de respirație, amețeli etc.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.