Te-ai întrebat vreodată de ce unora le este atât de greu să scape de grăsimea din burtă? Și poate ești unul dintre ei și, în ciuda exercițiilor fizice și a antrenamentelor regulate, talia ta nu scade. Sau crește chiar și pentru că kilogramele în plus se acumulează doar în această zonă? Metabolismul lent, aportul de alimente, exercițiile fizice, stilul de viață pot fi de vină pentru această afecțiune. Dar vinovatul poate să nu fie printre ei.

acesta

Cu toții am auzit maxima unei minți sănătoase într-un corp sănătos. Se aplică și în acest caz, deoarece se dovedește că cauza abdomenului bombat poate sta într-o anumită stare mentală. În multe cazuri, excesul de greutate poate fi cauzat de stres. Este posibil ca creșterea acestuia să ducă la suprimarea poftei de mâncare și la scăderea în greutate ulterioară.

Dar atunci când este cronică, stresul poate fi o cauză a creșterii în greutate, deoarece ne determină să căutăm consolare în alimentele nesănătoase. Acest fenomen este cunoscut sub numele de creștere în greutate indusă de stres. Și stresul, anxietatea, îngrijorarea au devenit aproape sinonime cu vremurile în care trăim. Stresul nu numai că vă poate deranja mintea, dar poate duce și la obezitate, iar hormonul cortizol este vinovat de acest lucru.

Cortizolul mai este numit hormon al stresului. Este secretat de glandele suprarenale și este implicat în menținerea tensiunii arteriale. De asemenea, stimulează metabolismul grăsimilor și carbohidraților pentru mai multă energie, stimulează eliberarea de insulină și menținerea nivelului de zahăr din sânge. Apetitul crescut poate fi rezultatul.

S-a constatat că stresul și nivelurile crescute de cortizol cauzează acumularea de grăsime în abdomen, nu în coapse sau în alte părți ale corpului. Și acest lucru poate fi periculos, deoarece există o legătură mare între grăsimea din burtă și bolile cardiovasculare.

Experții în sănătate explică exact modul în care cortizolul este asociat cu acumularea de grăsime abdominală. Se eliberează când suntem stresați. Acest lucru duce la o creștere a nivelului de insulină și la o scădere a nivelului de zahăr din sânge, ceea ce determină nevoia de carbohidrați și alimente dulci. Ca răspuns la alimente, organismul eliberează substanțe chimice care au un efect calmant direct.

De asemenea, producția ridicată de cortizol poate confunda întregul sistem endocrin și poate crește pofta de mâncare. Stresul duce la supraproducția hormonului foamei grelină, iar leptina, hormonul care te face să te simți plin și satisfăcut, devine pasiv.