08/05/2018 14:10; Nasser Karimi, Associated Press

slăbesc

Pentru președintele iranian Hassan Rohani, lucrurile se înrăutățesc.

Principala realizare a duhovnicului relativ moderat, acordul nuclear cu puterile mondiale, s-ar putea destrăma săptămâna aceasta dacă președintele Donald Trump ar decide să retragă America din acord. Economia iraniană, pe care Rohani a promis că o va întări ca urmare a tratatului, continuă să slăbească. În același timp, Rohani însuși a recunoscut că nu poate opri interdicția instanței de a aplica o aplicație populară de chat, care a contribuit la aprinderea protestelor la începutul acestui an.

Toate aceste probleme sugerează că persoanele dure ar putea deveni din nou o forță de frunte în politica internă iraniană, slăbind și mai mult președintele, odată popular. Unii oameni duri chiar spun că țara are nevoie de o dictatură militară.

În cazul în care persoanele dure vor prelua conducerea, aceasta va pune în pericol orice apropiere ulterioară cu Occidentul într-un moment în care Washingtonul pare mai înclinat să se confrunte. Aceste tendințe contrastează puternic cu speranțele susținătorilor acordului nuclear din ambele țări că va fi un prim pas către consolidarea dialogului.

„Ceea ce asistăm în societate este un semn de regret”, a spus Sadeh Zibakalam, profesor de științe politice la Universitatea din Teheran. "Dacă această (tendință) persistă, fără îndoială, următorul parlament va fi în mâinile unei tabere conservatoare de linie tare, iar candidatul lor va câștiga următoarele alegeri".

Pentru Rohani, în vârstă de 69 de ani, a fost o întorsătură surprinzătoare faptul că în 2015, iranienii au ieșit fericiți pe stradă pentru a-l susține pe el și pe acordul nuclear. În mai 2017, a fost reales cu o majoritate covârșitoare, câștigând și mai multe voturi decât în ​​primul său mandat, deși Trump a amenințat acordul.

Cu toate acestea, problemele lui Rohani erau coapte chiar sub suprafață.

Reformatorii - cei care doresc o schimbare completă a guvernării teocratice a Republicii Islamice Iran - l-au suspectat de mult pe Rohani, care este în mare parte un produs al sistemului. Susținătorii unei linii politice puternice care controlează sistemul judiciar, precum și forțe influente, cum ar fi Corpul de Paza Revoluționară Islamică, au confundat și unele dintre planurile lui Rohani. De exemplu, el nu a reușit să își respecte promisiunea de a elibera din 2009 liderii mișcării verzi iraniene, care rămân în arest la domiciliu până în prezent.

Cu toate acestea, principala problemă s-a dovedit a fi economia iraniană. Mulți au criticat administrația Rohani pentru că nu a controlat creșterea prețurilor la produsele de bază, cum ar fi carnea, puiul și orezul. Totul - de la o plimbare cu taxiul la o tunsoare - este acum mai scump. Rialul iranian se depreciază la 70.000 pe dolar pe piața neagră, la un curs oficial de 42.000 pe dolar.

"Când acordul a fost semnat acum câțiva ani, am crezut că situația se va îmbunătăți, dar nu s-a întâmplat", a spus Behruzi Molaei, un șofer de taxi în vârstă de 42 de ani. "După eșecul acordului, nu știu cum va putea Rohani să rezolve toate aceste probleme în creștere".

Yadola Kazemi, un muncitor de 54 de ani la o fabrică de materiale plastice, a fost de acord.

"Rohani merge doar pe podium și repetă câteva numere pentru a arăta că situația este bună. Nu are nicio valoare pentru mine, deoarece nu am primit un salariu de luni de zile", a spus Kazemi. „Rohani nu poate răspunde solicitărilor noastre, la fel cum nu pot răspunde celor din cei trei copii ai mei și ai soției mele”.

Incertitudinea asupra acordului nuclear nu face decât să agraveze aceste dificultăți economice.

"Ori de câte ori creșteți nivelul de incertitudine, acesta are un impact negativ asupra economiei", a declarat Jihad Azur, directorul diviziei Fondului Monetar Internațional din Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Problemele economice ale Iranului au dus la proteste în toată țara în decembrie anul trecut și ianuarie anul acesta. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise și au fost raportate aproape 5.000 de arestați. Desfășurarea masivă a polițiștilor și a voluntarilor asociați cu corpul de gardă revoluționară islamică a dus la capăt tulburărilor, dar grevele forței de muncă și problemele locale duc în continuare la proteste la nivel local.

În timpul protestelor, guvernul a suspendat aplicația populară de comunicații Telegram, care este estimată a fi utilizată de 40 de milioane de iranieni. Săptămâna trecută, un tribunal iranian a ordonat tuturor ISP-urilor să suspende definitiv accesul la aplicație, provocând indignare publică.

Rohani a recunoscut că nu poate restabili accesul și a sugerat într-o postare pe Instagram că a fost tăiat de oameni „la cel mai înalt nivel” din țară.

De asemenea, a provocat nemulțumiri imediate, chiar și din partea lui Ali Motahari, un deputat influent și susținător al lui Rohani.

"Președintele a trebuit să întrebe instanța dacă a fost încălcată constituția în problema Telegramului", a declarat Motahari duminică. „A vorbi cu sugestii este un semn de slăbiciune. Oamenii se așteaptă la claritate”.

O parte din nemulțumirea lui Rohani poate fi atribuită frustrării alegătorilor, fie în Iran, fie în străinătate, cu al doilea mandat al președintelui. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, nemulțumirea față de președintele reformist Mohammad Khatami, de asemenea un cleric islamic care încerca să îmbunătățească legăturile cu Occidentul, i-a permis succesului său ferm, Mahmoud Ahmadinejad, să vină la putere. Cu toate acestea, analiștii observă că Khatami cel puțin a ținut economia sub control și a reținut Statele Unite într-un moment în care Washingtonul purta războaie în Afganistanul și Irakul vecin.

Poate că și mai îngrijorător pentru Rohani și aliații săi solicită tot mai mult ca Iranul să fie preluat de militari. Deși foști soldați și membri ai forțelor de securitate fac parte din cercurile politice iraniene, puterea din Iran nu a fost niciodată preluată de militari de la Revoluția Islamică din 1979.

"Cred că dacă un militar devine președinte, el va putea cu siguranță să salveze țara de problemele sale", a declarat Ali Purmokhtar, un forțat comandant al Corpului de Paza Revoluționară Islamică.

Având în vedere că următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc în 2021, momentul în care au fost făcute aceste comentarii a provocat dezaprobare.

"Ceea ce se întâmplă în lume se va întâmpla și în Iran. Oamenii vor o dictatură", a declarat Ebrahim Fayaz, profesor de științe politice la conservatorul Universitatea Sadeg din Teheran. "Oamenii s-au săturat de ordinea socială actuală. Nu există putere politică în țară. Dacă situația politică actuală continuă, aceasta va duce la dezintegrarea țării".

Alții din lume

Norvegia: Vaccinul Pfizer nu este cauza decesului la vârstnici

Autoritățile sanitare normale spun că autoritățile sanitare norvegiene spun că nu există nicio legătură între vaccinul Pfizer și Biontech și 33 de decese în vârstă

Vucic: „Albania Mare” este o amenințare pentru toată lumea

Haradinaj este un om periculos, iar „Albania Mare” va fi o amenințare pentru toți, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic cu ocazia declarației fostului prim-ministru kosovar Ramush Haradinaj într-un referendum privind

În 4 zile, Turcia s-a clasat în top 10 în lume la numărul de vaccinați

În doar patru zile de vaccinare, Turcia s-a clasat în primele zece țări în ceea ce privește numărul de persoane vaccinate, a raportat televiziunea privată turcă NTV. Turcia a început să administreze vaccinuri COVID-19

Cutremur de 3,8 lângă Petrinja

Institutul seismologic croat a înregistrat un cutremur cu magnitudinea 3,8 la 10 km nord-est de Glina, lângă Petrinja, la ora 5:44 dimineața, a raportat Hina

35 de suspecți în legături cu Statul Islamic au fost arestați în Turcia

Treizeci și cinci de suspecți în legătură cu Statul Islamic au fost reținuți în Turcia și doi sunt încă căutați, a raportat televiziunea privată turcă CNN-Turk.