care

Studiile care se concentrează asupra efectelor nutrienților asupra funcției sistemului nervos și a plasticității sinaptice (capacitatea țesutului nervos de a se reajusta sub influența unei cauze, prin modificări ale conexiunilor dintre neuroni), dezvăluie unele dintre mecanismele vitale responsabile de efectul dieta pe sănătatea creierului și funcția mentală.


Există hormoni care sunt eliberați în stomac și intestine, aceștia pot afecta creierul, afectând astfel capacitatea cognitivă. De asemenea, regulatori bine stabiliți ai plasticității sinaptice, precum factor neurotrofic cerebral, poate funcționa ca modulatori metabolici răspunzând la semnale periferice, cum ar fi aportul de alimente.

Înțelegerea efectelor alimentelor la nivel molecular asupra abilităților cognitive ne ajută să stabilim cum să procedăm cel mai bine gestionăm dieta, pentru a crește rezistența organismului la afecțiuni precum accident vascular cerebral, precum și pentru a susține capacitatea mentală.


Deși hrana este în primul rând un mijloc de a furniza energie și material de construcție organismului, are și capacitatea de a preveni și preveni bolile. În special, cercetarea oferă dovezi ale influenței anumitor nutrienți asupra proprietăților specifice ale sistemelor și mecanismelor moleculare care susțin funcția mentală.


De exemplu, o dietă bogată în acizi grași omega-3 s-a dovedit a fi importantă în susținerea proceselor cognitive umane și în reglarea genelor care sunt importante pentru menținerea funcției sinaptice și a neuroplasticității.

La rândul lor, dietele bogate în grăsimi saturate sunt cunoscute pentru a reduce substraturile moleculare (substanțe care sunt sensibile la anumite enzime și sunt necesare pentru biosinteza altor substanțe), care susțin și cresc riscul de disfuncție neurologică.

Creierul este un organ cu nevoi metabolice și nutriționale foarte mari. În medie, creierul consumă 20% din aportul zilnic de calorii al unei persoane, aproximativ 400 de calorii pe zi. Conține 60% grăsimi și conține concentrații ridicate de colesterol și acizi grași polinesaturați, cum ar fi omega-3. Producția de neurotransmițători monoaminici precum serotonina, norepinefrina și dopamina sunt importante pentru fiziopatologia bolilor mintale.

Acizii grași omega-3 afectează o serie de procese majore din sistemul nervos central. În special, ele reglează neurotransmisia, afectează expresia genelor și afectează direct neurogeneza și supraviețuirea neuronală. De asemenea, acționează ca antioxidanți și au proprietăți antiinflamatorii.

Împreună cu aportul de omega-3, este important și echilibrul acizilor grași omega-6 și omega-3. Dietele din țările occidentale constau mai mult din acizi grași omega-6 și niveluri destul de scăzute de omega-3, acest lucru se întâmplă odată cu trecerea la alimentele procesate (alimente care au suferit o serie de tratamente mecanice sau chimice efectuate pentru schimbare sau depozitare). Omega-6 sunt acizi grași esențiali în multe uleiuri vegetale.

Acizii grași omega-3 cu lanț lung se găsesc în pește, fructe de mare și carne de vită. Acizii grași omega-3 s-au dovedit a fi eficienți ca tratament independent sau ca tratament adjuvant pentru sindromul deficitului de atenție, tulburare depresivă majoră, tulburare bipolară și tulburare de stres post-traumatic.

De asemenea, unele deficiențe nutriționale, cum ar fi vitamina B12, B9 (folat) și zinc, pot provoca simptome ale depresie și demență, cum ar fi schimbări de dispoziție, oboseală, tulburări cognitive și iritabilitate.

Surse:
Sanchez-Villegas A, Martínez-Gonzáez M. Dietă, o nouă țintă pentru prevenirea depresiei? Metabolism, dietă și boli;
Graham T, Ramsey D. Dieta fericirii: o prescripție nutrițională pentru un creier ascuțit, starea de spirit echilibrată și corpul slab, energizat: Rodale.