citesc

Institutul pentru Cercetare în Educație publică un raport Motivation and Attitudes for Reading de la tinerii din Bulgaria.

Alfabetizarea în lectură este un fenomen complex care implică combinarea diferitelor abilități și competențe cognitive. În literatura academică, lectura este adesea privită ca un indicator al „capitalului cultural”. Contribuie la creșterea emoțională și intelectuală a tinerilor; își dezvoltă imaginația; le stimulează curiozitatea; își formează interesele; contribuie la socializarea lor și în cele din urmă joacă un rol decisiv în formarea lor spirituală ca indivizi. Citirea nu este doar o sursă de experiențe estetice și emoționale, ci este și un mijloc de a dobândi cunoștințe în fiecare zi. Alfabetizarea la citire este asociată cu capacitatea de a învăța la toate disciplinele, inclusiv la matematică. Potrivit unor cercetători, diferențele în frecvența și natura lecturii pot explica în mare măsură diferențele în realizarea elevilor în funcție de sex și de statutul lor socio-economic.

Studiile arată că nivelul de alfabetizare este un indicator foarte precis și fiabil al bunăstării economice și sociale viitoare a individului și a comunității, iar nivelul de alfabetizare este esențial pentru evaluarea capitalului uman. Nivelurile scăzute de alfabetizare duc la oportunități de angajare limitate, sărăcie, inegalități și participare civică limitată. Prin urmare, o mai bună înțelegere a factorilor care contribuie la o alfabetizare mai mare este o condiție importantă pentru politici și practici educaționale eficiente.

Ce preferă să citească studentul bulgar și cum îi formează atitudinile și abilitățile de citire?

Există o mulțime de dovezi în literatura academică care demonstrează o relație pozitivă clară între frecvența lecturii și alfabetizarea lecturii. Cu toate acestea, unele tipuri de lectură au o contribuție mult mai mare la dezvoltarea alfabetizării citirii decât altele. Datele naționale din PISA 2018 arată că cu cât studenții bulgari citesc mai des ficțiune și non-ficțiune, cu atât rezultatele lor sunt mai mari.

Diferența de alfabetizare în citire a elevilor care citesc ficțiune în mod regulat și a celor care nu citesc niciodată o astfel de literatură este egală cu aproape doi ani de școlarizare.

De asemenea, este important să „ieșim dinaintea” tinerilor care citesc literatura documentară de cel puțin câteva ori pe săptămână - în ceea ce privește abilitățile de citire, aceștia sunt mai avansați cu echivalentul unui an de pregătire decât colegii lor care nu citesc niciodată texte documentare. Pe de altă parte, cu cât elevii citesc mai rar benzi desenate și ziare, cu atât scorurile lor sunt mai mari. În ceea ce privește citirea revistelor, datele nu arată o relație clară între frecvența citirii revistelor și rezultatul mediu al elevilor.

De asemenea, este interesant modul în care percepția subiectivă a lecturii de către elevi le afectează rezultatele. O serie de studii cantitative și calitative din ultimii 20 de ani au arătat că motivația pentru a citi este determinată de diverși factori, principalii fiind curiozitatea, participarea, competiția, recunoașterea, evaluarea și conformitatea. Multe dintre aceste studii demonstrează o puternică contribuție pozitivă a motivației intrinseci pentru a citi despre comportamentul cititorului, cantitatea de lectură pentru plăcere și alfabetizarea în citire. În același timp, motivația externă creată pentru lectură are un impact mult mai mic sau chiar negativ asupra cantității de alfabetizare în lectură și lectură.

În ceea ce privește alfabetizarea la citire, studenții bulgari care au o motivație internă puternică pentru a citi sunt cu aproximativ 2 ani și 4 luni înaintea colegilor lor care nu au deloc o astfel de motivație.

Nu doar atitudinea personală a elevilor față de lectură, ci și exemplul pe care îl primesc acasă este esențial pentru rezultatele obținute. Principalul indicator al acestui fapt este răspunsurile la întrebarea „Câte cărți ai în casa ta?”, Care nu include reviste, ziare sau manuale. Aproape ¼ dintre toți studenții care au participat la PISA 2018, indică faptul că au până la 10 cărți în casa lor. De asemenea, au scoruri de lectură semnificativ mai mici - doar 356 de puncte. Sub nivelul mediu sunt cei care au indicat că au între 11 și 25 de cărți - 411 puncte. Doar 9% dintre studenți spun că au peste 200 până la 500 de cărți acasă, dar au o medie foarte mare. În practică, acești elevi sunt mai avansați, cu echivalentul a aproximativ 4 ani de școlarizare comparativ cu colegii de clasă care au până la 10 cărți acasă.

Judecând după datele din PISA 2018, studenții preferă în continuare cartea tradițională. Aproape o treime dintre ei (33%) afirmă că preferă să citească cărți pe hârtie. Scorul lor este cu 454 de puncte sau cu 49 de puncte mai mare decât scorul elevilor care citesc mai des cărți pe dispozitive electronice - 22% și un scor de 405 de puncte. Cu toate acestea, tinerii care au indicat că citesc cărți în mod egal atât pe hârtie, cât și pe dispozitive electronice au reprezentat 18% și au avut, de asemenea, un scor relativ ridicat de 452 de puncte.

Strategii de citire

Citirea activă și utilizarea unor strategii eficiente de lectură și învățare sunt condiții esențiale pentru succes. Datele arată că utilizarea strategiilor pentru înțelegerea și sensul informației are o „valoare adăugată” semnificativă pentru alfabetizarea în citire a elevilor. Utilizarea strategiilor de memorare fără strategii de gândire și de înțelegere este asociată cu niveluri scăzute ale abilităților de citire ale elevilor. Când elevii folosesc în principal strategiile de memorare, acest lucru nu numai că nu îi ajută, dar poate duce la o scădere a scorului lor.

Motivația și atitudinile pentru citirea tinerilor din Bulgaria - puteți citi textul integral AICI .