corpul

Stresul este răspunsul corpului la situații reale sau percepute care ar putea depăși resursele noastre de coping. Când ne simțim amenințați, are loc o reacție chimică în corpul nostru care ne permite să acționăm într-un mod care previne pericolul. Această reacție este, de asemenea, cunoscută sub numele de „luptă sau fugă” - un mecanism de supraviețuire evolutiv avansat. Când apare stresul, ritmul cardiac crește, respirația accelerează, mușchii se strâng și tensiunea arterială crește pentru a fi gata să ne protejăm. Hipotalamusul trimite semnale neurochimice către glandele suprarenale, care eliberează hormoni (cortizol) care cresc tensiunea arterială și glicemia.

Stresul nu este ceva care se întâmplă doar în capul nostru - efectele ajung aproape în toate părțile corpului nostru. În același timp, înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți și nu orice tip de stres este neapărat negativ. În doze mici, stresul ne poate ajuta să îndeplinim sarcinile și să prevenim rănirea. Problema este că nu suntem pregătiți să facem față stresului cronic în doze mari. La nivel social, ne confruntăm adesea cu o lipsă de resurse instituționale (de exemplu, probleme de sănătate), infecții, războaie și terorism. La nivel individual, sursele obișnuite de stres pot fi problemele financiare și profesionale, relațiile, responsabilitățile familiale, problemele medicale și securitatea personală.

Care sunt simptomele stresului?

Stresul poate afecta toate aspectele vieții noastre, inclusiv emoțiile noastre, comportamentul, abilitățile de gândire și sănătatea fizică. Nici o parte a corpului nu este imunizată. Deoarece oamenii tratează stresul în mod diferit, simptomele stresului variază, de asemenea:

SIstemul musculoscheletal

Tensiunea musculară este aproape o reacție reflexă la stres - modul în care organismul previne rănirea și durerea. Stresul cronic face ca mușchii să fie într-o stare de tensiune mai mult sau mai puțin constantă. Acest lucru poate stimula tulburări precum durerile de cap de migrenă asociate cu tensiunea musculară cronică la umeri, gât și cap. Tensiunea musculară și atrofia musculară datorită neutilizării corpului favorizează afecțiunile musculo-scheletice cronice.

Sistemul respirator

Stresul ne poate face să respirăm mai repede, ceea ce în astm și alte boli pulmonare poate face dificilă obținerea oxigenului. Unele studii arată că stresul acut - cum ar fi moartea unei persoane dragi - poate provoca atacuri de astm.

Sistemul cardiovascular

Stresul instantaneu sau pe termen scurt, cum ar fi respectarea termenelor limită sau aplicarea bruscă a frânelor pentru a evita un accident, determină o creștere a ritmului cardiac și contracții mai puternice ale mușchiului cardiac. Odată ce trece episodul de stres acut, corpul revine la starea sa normală. Stresul cronic poate contribui la riscuri pe termen lung pentru inimă și vasele de sânge - hipertensiune, atac de cord sau accident vascular cerebral. Stresul acut recurent și stresul cronic persistent pot contribui la inflamația sistemului circulator, în special la nivelul arterelor coronare, și aceasta este o modalitate care se crede că leagă stresul de riscul de infarct. De asemenea, se pare că reacția unei persoane la stres poate afecta nivelul colesterolului.

Sistemul endocrin

Când corpul este stresat, hipotalamusul semnalează sistemul nervos autonom și glanda pituitară și astfel începe să producă epinefrină și cortizol, numite uneori „hormoni ai stresului”. Apoi ficatul produce mai mult zahăr din sânge, ceea ce dă energie pentru reacții precum „lupta sau furia”. Pentru unii oameni, în special cei vulnerabili la diabetul de tip 2, glicemia suplimentară poate însemna diabet.

Tract gastrointestinal

Când ești stresat, poți mânca mult mai mult sau mult mai puțin decât de obicei. Dacă mâncați mai mult sau vă creșteți consumul de alcool și tutun, este posibil să aveți arsuri la stomac sau reflux acid. Stomacul poate reacționa cu greață și durere. Vărsăturile pot apărea dacă stresul este suficient de sever și, dacă devine cronic, se pot dezvolta ulcere și indigestie.

Sistem reproductiv

Excesul de cortizol poate afecta funcționarea biochimică normală a sistemului reproductiv masculin. Stresul cronic poate afecta producția de testosteron și spermă, precum și stimula disfuncția erectilă. Atunci când stresul afectează sistemul imunitar, organismul poate deveni mai susceptibil la infecțiile testiculelor, prostatei și uretrei. Nivelurile ridicate de stres pot fi asociate cu cicluri menstruale lipsă, neregulate sau mai dureroase la femei. Menopauza este un factor de stres serios în sine.

Insomnie

Stresul poate provoca o afecțiune în care oamenii să nu aibă somn. În timp ce evenimentele stresante majore duc adesea la insomnie tranzitorie, expunerea la stres cronic poate contribui la tulburările de somn.

Sarcina

Stresul sever, cum ar fi pierderea unui loc de muncă sau divorțul, pot crește riscul nașterii premature. Conform unor studii, niveluri foarte ridicate de stres pot afecta creierul fetal în curs de dezvoltare. Stresul poate afecta și capacitatea de a concepe.

Țesutul cerebral

Stresul ridicat poate reduce cantitatea de țesut din zonele creierului care reglează emoțiile și autocontrolul. Aceste daune pot face ca sarcinile viitoare să fie și mai dificil de tratat.

Piele

Studiile arată că studenții cu acnee sunt mai susceptibili la infecții virale în timpul examenelor, comparativ cu perioadele mai puțin stresante. Stresul poate provoca psoriazis sau îl poate agrava.

Sistem imunitar

Stresul stimulează sistemul imunitar, ceea ce poate ajuta la evitarea infecțiilor pe termen scurt. Cu timpul însă, hormonii de stres ne slăbesc rezistența. Persoanele care suferă de stres cronic sunt mai susceptibile la boli virale precum gripa și răceala obișnuită, precum și la alte infecții. Stresul poate crește, de asemenea, timpul necesar recuperării după o boală sau un prejudiciu.

Pentru a face față stresului

Găsind modalități pozitive și sănătoase de gestionare a stresului, multe dintre aceste efecte negative asupra sănătății pot fi reduse. Stresul este o parte inevitabilă a vieții. Cheia nu este doar limitarea acesteia, ci și modul în care individul o gestionează. Unii oameni preferă să se angajeze în hobby-uri precum grădinăritul, muzica și arta, în timp ce alții își găsesc liniștea în activități mai izolate, cum ar fi yoga și plimbările în natură. Alții preferă să petreacă timp cu prietenii și familia. Modalitățile inactive de gestionare a stresului - cum ar fi vizionarea la TV, navigarea pe internet sau jocurile pe computer - pot părea relaxante, dar de fapt ajută la creșterea stresului pe termen lung. Dacă vă simțiți stresat, discutați cu medicul dumneavoastră. Multe simptome de stres pot fi semne ale altor probleme de sănătate care necesită tratament cuprinzător.